|

Supa de crab din Chesapeake Bay recomandata de ADRIANA PARISSI

Până să vizitez Baltimore, tot ce ştiam despre acest oraş erau numai câteva restaurante unde se mănâncă bine şi ieftin, recomandate de cunoscuta gastronomă şi prezentatoare de televiziune, Rachel Ray în emisiunea sa, “40 dolari pe zi”. În cadrul acestei emisiuni, Rachel călătoreşte în toată America în căutarea celor mai autentice mâncăruri, fără a depăşi 40 de dolari pentru mâncare, pe zi.

 Ştiam astfel că în Baltimore se  mănâncă fructe de mare. Dacă tot am ajuns în Baltimore la ora prânzului ne-am oprit întâi în port căutînd în zadar unul din restaurantele recomandate. Sub razele nemiloase ale unui soare de iulie, ne-am plimbat prin port, adulmecînd mirosurile restaurantelor de pe chei, ticsite până la refuz de o lume pestriţă, în special turişti.

 Portul Baltimore e vestit probabil în toată lumea. Imaginaţi-vă câtva străduţe pietruite, pietonale, cam ca în central Brasovului, străjuite de clădiri vechi din caramida roşie, găzduind restaurante şi chioscuri de suveniruri. Alături, pe chei, lumea vizitează vapoare-muzeu, fiecare cu o istorie impresionantă de bătălii în mările Chinei, sau stă, impasibilă, la coadă, mai bine de 30 minute, să cumpere bilete de intrare la acvariu.

 Fireste, acvariul e cel mai mare din Statele Unite şi vizitarea lui ia probabil câtvea ore. El  însuşi e o destinaţie în sine în Baltimore, însă e arşiţă şi nu avem decât câteva ore de petrecut în oraş. Ne grăbim şi suntem pe punctual de a face insolaţie, aşa că renunţăm la acvariu şi ne propunem să căutam alţi peşti: gatiţi! Intrăm în cele din urmă la “Faidley’s seafood”, un restaurant familial datînd de la sfirsitul secolului al 19-lea (lucru foarte rar în America). Articole din ziarele timpului, lăudînd restaurantul sunt înrămate pe pereţii localului. Diplome obţinute în diverse concursuri culinare, se găsesc de asemeni la loc de cinste în restaurantul a carui atmosfera e foarte prietenoasă şi fără formalităţi. Ai zice că eşti în familie.

 Meniul e atrăgător şi conţine câteva pagini de preparate din peşte şi fructe de mare.

În cele din urmă am comandat supa de crab şi spaghete cu fructe de mare şi, la insistenţele chelnerului, chifteluţele de crab pentru care restaurantul e vestit pe toata coasta de Est a Americii.  Le-am gustat ca aperitiv, împreună  cu bere, în aşteptarea felului principal şi am recunoscut că au fost din cale afară de  bune. Ospatarul, mândru, de parca el le făcuse, ne-a povestit cât de cerute sunt şi cum clienţii le comanda pe internet. Tot cerînd detalii despre cum le trimit –la urma urmei sunt articole persabile – a sosit şi supa. După prima lingură am stat de capul chelnerului să-mi facă rost de reţetă, pentru că, dacă chifteluţele şi peştele se pot trimite congelate, în vid, nu acelaşi lucru se poate spune şi  despre supă.

 Am schimbat câteva impresii cu Didi despre ingredientele folosite însă a deduce o reţetă numai gustînd dintr-o mâncare un exerciţiu destul de înşelător, în special când e vorba de peşte.

 Oricât l-am bătut la cap pe chelner, făcînd aluzie chiar la un bacşiş consistent, nu am putut să-l înduplec să ne divulge secretul. Cu zâmbetul lui misterios, părea unul din acei oameni a căror viaţă depinde de abilitatea cu care îşi păstrează secretele breaslei.

 După masă am plătit şi am ieşit să ne plimbăm pe chei. Tot uitîndu-mă după suveniruri, am găsit un raion de vederi, lângă un chioşc unde se vindeau bijuterii din scoici. Nu mi-am putut stăpâni un zâmbet: vederea era ilustrată cu o oală mare de supă de crab iar pe dos era reţeta pe care v-o împărtăşesc. Este o supă care mi-a plăcut pentru că nu e grasă sau asemeni ciulamalei, precum supele similare din sudul Americii. Pentru cei care ţin să mănânce sănătos şi gustos, supa aceasta e foarte indicată. Se poate încerca şi cu carne de langustă, creveţi sau alte fructe de mare.

 Supa de crab

 Ingrediente:

2 linguri ulei

1 morcov taiat feliuţe

1 ceapă medie tăiată peştişori

3 căni de supă (clară) de pui

3 căni de supă (clară) de vită

5-6 cartofi tăiaţi cubuleţe

5-6 roşii tăiate cubuleţe (sau din conservă)

0.5 kg de carne de carb albastru (de Maryland)

1 legatură de pătrunjel tocat

1 cub de concentrat de peşte (Maggy, Old Bay, Knorr etc)

 Preparare:

Prăjiţi câteva minute ceapa şi morcovul în oala de ciorbă, până când se înmoaie. Adăugaţi supa, cartofii, roşiile şi cubul de peşte. Fierbeţi la foc mic 10-15 minute, până se fac cartofii. Adăugaţi carnea de crab desfăcută în bucăţi şi pătrunjelul. Fierbeţi încă 5 minute şi luaţi de pe foc.

 ADRIANA PARISSI este jurnalist si scriitor, corespondentul nostru special in Statele Unite.

Citeste si: http://www.bucatarescu.ro/2010/07/scoici-crudedelicii-mai-putin-obisnuite-recomandate de-adriana-parissi

http://www.bucatarescu.ro/2010/07/gazpacho-si-michelada-retete-anti-arsita-de-la-adriana-parissi

 http://www.bucatarescu.ro/2010/07/retetele-cu-carne-de-crab-de-la-adriana-parissi

http://www.bucatarescu.ro/2010/07/adriana-parissi-”napoleon”-de-vinete-si-sangria-caldura-mare-la-new-york

Citeste si:

Tags: , , ,

6 Responses for “Supa de crab din Chesapeake Bay recomandata de ADRIANA PARISSI”

  1. Feliz says:

    Adriana, m-ai terminat cu supa ta. Dar de unde iau crab acum? Si mai ales… albastru :D
    Pe Rachel Ray am urmarit-o si eu (o difuza tot Euforia, care îi dă si pe Oprah si pe Dr. OZ). Faza e ca, desi eram fascinata de viteaza cu care gatea, la fel de fascinata (negativ!) eram de ce se întîmpla pe blatul ei de gătit: mereu si iar mereu tot felul de maglavaisuri – neapetisante si foarte grele majoritatea – la a căror vedere fîrtații ei americani erau probabil pe spate. Doar ca pentru cetățeana EU din mine… era prea mult. Mult prea mult. Eu care salivez la diverse emisiuni culinare featuring franțuji, libanezi, italieni, turci etc., după ce vedeam execuțiile coanei Rachel se întîmplau mereu aceleași două chestii: 1. Îmi pierea complet pofta de mîncare; 2. Îmi dădeam seama ce talent mare și nedescoperit sînt eu (deși Bucătărescu tot încearcă să mă facă să dau în vileag puținul pe care-l știu :) )) )

  2. Adriana Parissi says:

    Ai dreptate cu maglavaisurile culinare la care americanii cad pe spate. Au ei un talent anume de a face dintr-o reteta simpla una cu tispe mii de calorii. De-aia mi-a placut supa asta vs cea din sud – care e mai grea. Crab nu stiu de unde se poate lua in Ro – exista probabil cu siguranta in conserve, daca se importa – insa o poti face cu succes inlocuind crabul cu creveti. Tot fructa de mare e :)

  3. Bucatarescu says:

    Rachel Ray e un fenomen, dar, din cate stiu eu, are unii contestatari si in America…

  4. Bucatarescu says:

    Stiti acel peste de Marea Neagra – zarganul? Are sira spinarii …albastra! Eu am mancat odata cu marele gurmand Dan Medeanu (m-a dus la un restaurant special, care, azi, nu mai exista) si mai stiu ca si Cornel Stania mai aduce uneori la Marul de Aur. Probabil ca are si la Club Paradis din Jupiter, acolo unde sta vara… De incercat: nu e crab, dar e destul de albastru!

  5. Feliz says:

    Adriana, ai dreptate cu înlocuirea ingredinetului principal… dar “crab” sună așa de bine și de…. Caraibean like :) … Și mi-am amintit de iubitul meu Jamie Olivier, la care am renunțat să mă mai uit pentru că mor de poftă la abolut orice pregătește. Asta ca să fac o comparație absurdă între el și doamna Ray.

    Bucătărescule, azi ești cromatic și pe sufletul meu, mai ales că albastrul e culoarea mea favorită. Nu contează că e vorba de haine sau animale marine :D Da, e un fenomen, poți să-i spui și așa: Rachel are un debit verbal care mă șochează inclusiv pe mine – cred că ar fi un minunat om de vînzări, pentru că nici n-ai apuca să-ți dai seama cînd te-a făcut! Și cred că e și pe gustul americanilor, pentru că e și hispanică, deci nu de clasă americană “albastră”, și mai populistă așa :D

  6. Bucatarescu says:

    Rachael Ray, zarganul hispano-american!

Leave a Reply