|

Cui i-e frica de lupul cel rău …si sexos?

Ce se intimpla atunci cind Catherine Hardwicke transpune pe ecran povestea Scufiţei Roşii? Iese ceva ce seamana mai mult cu Twilight! Cum de ce? Fiindca regizoarea primului film din celebra saga cu vampiri si vircolaci si-a dat seama că basmul asta de speriat copiii are o extraordinară latura dark numai bună de exploatat într-un thriller horror de speriat adulţii, cu un vîrcolac înfricosator, sînge şi multe… sfîrtecări! Asa că rezultatul este o răstălmăcire de toata frumusetea (vreau să zic… de toata groaza) sau, ca să-l citez pe Gary Oldman, o „sinistra interpretare a unei poveşti deja destul de sinistre”.

Înţelegeţi acum de ce fetiţa din basm, pe care în film o cheamă Valerie, creşte foarte repede, nu înainte să vedem cum zburda fericită prin pădure si cum pune capcane pentru iepuri, cărora le taie gitul cu o plăcere sadică, amanunt care, oricit v-ar îngreţoşa, trebuie  retinut fiindcă are noima lui în film. Cum ziceam, Valerie creste repede si se transforma in Amanda Seyfried care, de la Mamma Mia! încoace, e pe val (Jennifer’s Body, Letters to Juliet, Dear John), fiindca e blonda, are ochii mari si buzele senzuale. Oricum, strinsa in corsetul hainelor de epoca, e foarte apetisanta, iar rezistenta ei la frig impresionanta. Imbracata destul de sumar pentru iarna de poveste din film, Valerie se incalzeste mai mult cu focul iubirii ce i-o poartă lui Peter (Shiloh Fernandez), prietenul ei din copilarie. Dar cum acesta e un tăietor de lemne sarac, parinţii o logodesc fara voia ei cu fierarul Henry (Max Irons, fiul lui Jeremy Irons si al lui Sinead Cusack!). Si tocmai cind indragostitii se hotarasc sa fuga in lume, apare in scenă lupul-vircolac cel rau si le strica planurile, ucigind-o chiar pe sora lui Valerie. Filmul se concentreaza asadar pe vinarea vircolacului de catre sateni, carora le vine in ajutor maleficul părinte Solomon (Gary Oldman), cel cu unghii de argint, un tip atit de obsedat de uciderea cu orice pret a bestiei, incit pare de-a dreptul posedat. El este cel care arunca saminta suspiciunii printre sateni, spunindu-le ca ziua vircolacul ia chip de om, asa ca poate fi oricare dintre ei. In concluzie, toata lumea suspecteaza pe toata lumea si suspansul filmului se hraneste cu acest homo homini lupus pina la sfirsit. Cit despre Valerie, care între timp primeste cadou de la bunicuţa faimoasa pelerina rosie (pe care părintele Solomon o consideră diabolică, iar pe purtatoarea ei vrajitoare, si actioneaza in consecinta), ea devine momeala lupului-vircolac cu care poartă oarece conversaţii stranii şi care se ascunde, se pare, sub chipul unui bărbat care o doreşte. Condiţii în care şi triunghiul amoros în care e prinsă (căci şi Peter, si Henry sint aratosi) devine tot mai periculos, amindoi fiind susceptibili de a fi devenit între timp… vîrcolaci! Ajunsă în acest punct, acţiunea aduce mai degrabă cu cea din Twilight: New Moon  (Scufita Rosie e o Bella Swan prinsa intre iubirea vampirului Edward si a vircolacului Jacob) în pofida înversunării realizatorilor de a presăra ici si colo, potrivindu-le ca nuca-n perete, dialoguri scoase din povestea clasică, ceea ce e amuzant, ba uneori chiar de-a dreptul ilar, şi conferă involuntar filmului o tentă de parodie. Etichetă care i s-ar potrivi mai bine decît cea de thriller fantastic, chestie pe care ţi-o confirmă şi finalul neaşteptat şi deopotrivă stupid, cu urletul îmbietor al vircolacului indrăgostit, care te duce, fără să vrei, cu gindul la un banc destul de cunoscut: De ce ar trebui să-mi fie frică? – se gindeste Scufiţa Roşie. Pădurea o cunosc, sexul îmi place…

Citeste si:

Tags: , , ,

Leave a Reply