|

BOGDAN ULMU: Prajitura de fasole

Acest chisnovat fel de mîncare învăţatu-l-am dintr-o revistă oarecare, cu ani în urmă, în timp ce aşteptam să-mi aducă ţuica o picoliţă, la un bun restaurant din Bîrlad ( o să rîdeţi, dar Bîrladul are, în centru, fix trei restaurante de excepţie!). Autorul bucatei era, iniţial, un cantautor cu nume de coniac, care interoga, pe scenă, în epocă, languros , o demoazelă : de ce mămicuţa diavolului nu vii în gara noastră excesiv de mică?! Mă rog, acu’ nu ne mai băgăm în viaţa intimă a altora, ci doar în cea a noastră, comună – căci, cum ştiţi, cei ce iubesc bucătăria formează o uriaşă & inter naţionalistă famelie…

Bref :desertul din titlu îl faceţi, doamne, domni & domnişoare, cu ajutorul următoarelor ( no taţi, nu căscaţi gura la cît de fain vorovesc, because mă transform într-un incurabil narcisist!): ju ma’ de kil fasole – albă , pestriţă, roşcată, ori maronie( căci noi halim şi cu privirea, nu?); 4 ouă ; un pahar zahăr pudră; 2 plicuri zahăr vanilat; un praf de copt; 50 gr. unt; 15 nuci mărunţite; 100 gr. frişcă; 50 ml. rom din ăl’ bun; un praf de cocos; o ciocolată rasă.

Fasolea se lasă o noapte în apă călduţă, să se umfle şi să se lepede de pietricele, noroi, gîze & Satana. Apoi, se fierbe timid în două ape  – pentru a-şi mai lepăda şi din toxine!După ce se scurge se freacă (făcăluieşte, bate) cu ce doriţi : lingura, mixerul, polonicul, pisălogul( prin pisălog să nu înţelegeţi că ne-am referi la vreun candidat la primărie, din turul doi!).Apoi, obosit, bucătarul musai să prevină flatulaţiile virtuale printr-o gură de rachiu, gin, votcă, samahoncă…

În etapa următoare, calitativ superioară ( cum se spunea pe vremuri, la Academia „Ştefan Gheorghiu”) se amestecă fasolea cu gălbenuşurile, paharul de zahăr pudră, nucile sfărîmate şi pra ful de copt. Se vor turna şi cei 50 ml. de rom bun ( parfumat!) în compoziţie. Un praf de sare şi unul de piper, devin obligatorii. Iar cine e mai sofisticat din fire, n-are decît să azvîrle şi niscai fulgişori de cocos, plus ciocolăţică rasă, în compoziţie!…

În fine, se răstoarnă totul într-o tavă tapetată cu unt. Se dă la cuptor, la foc domol, cam o ju ma’ de oră. După răcire se bagă la frigider şi se serveşte totul, rece, cu frişcă idem. Poate şi o ci reaşă confiată, la fiecare porţie.

Bucătarul se şterge pe frunte, termină tăria cu care a început capodopera, apoi priveşte bla jin, oarecum trist,  cum invitaţii gată în cinci minute, ceea ce a creat el, în cinci ore…

BOGDAN ULMU este scriitor, ziarist, profesor universitar …si un pasionat gastronom. www.bogdanulmu.eu

Citeste si:

Tags: , ,

6 Responses for “BOGDAN ULMU: Prajitura de fasole”

  1. Cuisinette says:

    Domnule Ulmu,
    Ridic doua dejte… prajitura asta nu avea si cumva nitzica faina in ea?

    Intreb pt ca bunicuta mea facea aceasta prajitura foarte des si dupa cite ma tine mintea stiu ca era si faina pe-acolo.
    De altfel va spun cu mana pe inima ca este prajitura copilariei mele si o indragesc si acum… delicioasa.

  2. Adriana Parissi says:

    Mi-au iesit ochii ca la melc citind reteta pe care trebuie sa o incerc neaparat… Cuisinette cred ca merge si fara faina. Uitati ca am gasit pe net o varianta a acestei retete si citiva se jura cu mina pe inima ca e de 5 stele :)
    http://allrecipes.com//Recipe/garbanzo-bean-chocolate-cake-gluten-free/Detail.aspx

    Wow! Chiar e nemaipomenita pt ca e exact pt dieta mea (fara faina) daca ii pun Splenda in loc de zahar… Multumesc mult.

  3. Bucatarescu says:

    Eu votez pentru “fara faina”!

  4. Cuisinette says:

    :) Faina era prezenta, nu mult circa 50 de grame, vorba bunicii “o lingura – doua”.

    Cofetareasa din mine se intreaba la ce mai e bun praful de copt din moment ce ouale care sint separate in acest caz… sa inteleg ca albusul va fi batut spuma???… (informatia lipseste, albusul nu mai este mentionat)… dar daca am dreptate si este folosit acesta poate inlocui cu succes praful de copt.

  5. Bucatarescu says:

    Intrebare pertinenta. Magister Ulmu?

Leave a Reply