|

SHOCK! Petreceri extravagante: JOSEPHINE BAKER – nud la Bucuresti!

Luxul adevărat, cu mult înainte de vanghelioane, Bamboo și Fratelli
Bucureștii și bucureștenii au petrecut vârtos dintotdeauna, cum o fac, de altfel, și azi. Numai că, înaintea party-urilor de la Gaia, Bamboo și Fratelli, au fost cele de la Casa Capșa, Salonul Oteteleșanu ori Fialkowski și balurile elitei pământene de la Jockey Club și din palatele marilor boieri – Bibescu, Știrbey, Lahovary sau Șuțu, iar înaintea vanghelioanelor a fost Balul Obolului, pus la cale, an de an, în sala Teatrului Național, de către Elena Pherekyde, care atrăgea participanții și cu o tombolă „monstruoasă”.
Pe această linie, a bucuriei continue, orașul a fost gazda multor întâmplări incredibile! Perla de culoare Josephine Baker este adusă, în 1928, pe malul Dâmboviței de impresarul ei, celebrul actor Constantin Tănase, și plimbată prin oraș într-o trăsurică trasă de un struț! Onorariul ei pentru fiecare spectacol la Teatrul “Cărăbuș” va fi unul colosal – 100.000 lei! …Cu un secol înainte, beizadeaua lui Vodă Caragea își încheia nopțile de zaiafet cu plimbări la lumina lunii în sănii trase de câte șase cerbi… Iar pe la sfârșitul veacului XVIII, poetul Ienăchiță Văcărescu, mare dregător și învățat poliglot, își folosea deprinderile lingvistice pentru a conversa pre limba lor cu toate femeile frumoase din cele patru zări, cu care-și împânzise palatul somptuos de pe Podul Mogoșoaei (Calea Victoriei de azi) și cu care petrecerea neîntreruptă căpăta, adesea, un aer de orgie deplină!
Detalii pe www.bucatarescu.ro. Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Petreceri extravagante în vechiul București” din colecția Secretele Bucureștilor, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Balurile boierești de altădată
Balurile se țineau lanț la sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui următor, când aristocrația Bucureștilor se învârtea în acorduri de vals, înveșmântată în haine scumpe de la Paris și stropită cu parfumuri franțuzești, Orientul pierzând definitiv terenul în favoarea rafinamentului importat din Occident.
Înalta societate bucureșteană frecventa doar balurile organizate de anumite case selecte, renumite și destul de exclusiviste fiind petrecerile de lux, în care diamantele erau la fel de banale ca zahărul candel, organizate în palate precum cele deținute de ilustrele familii Șuțu (actualul sediu al Muzeului de Istorie al Municipiului București), Lahovary (de pe fosta stradă Orlando), Știrbey (atât cel de pe Calea Victoriei, cât și cel de pe domeniul de la Buftea) sau Brâncoveanu-Bibescu (de la poalele Dealului Mitropoliei).
Balurile de la Palatul Șuțu (unde norma eleganței desăvârșite cerea să vii obligatoriu cu caleașca, inclusiv Regele Carol I trebuind să se supună indicațiilor gazdelor) erau cele mai discutate. Treceai drept un arbitru al eleganței și al manierelor alese dacă ai fi frecventat măcar o singură recepție sau un bal la Șuțu, frecvență ce conta ca un titlu nobiliar.
Multe sunt legendele legate de palatul din inima Bucureștilor, peste drum de Spitalul Colțea. Servirea era făcută de „arnăuți în fustanele”, care purtau iatagane și pistoale enorme la brâu. Iar, la intrare, în jachetă roșie sclipitoare și șalvari de mătase, era etalat un tânăr musculos de culoare, pe care bucureștenii îl știau drept „arapul lui Șuțu”. Acesta stătea, de altfel, și pe bancheta din spatele trăsurii de lux marca Victoria, cu care familia se plimba la Șosea, însoțită fiind de un pudel enorm, gras și cu blana îngrijit pieptănată.

Când Tănase o plimba pe Josephine Baker cu trăsurica trasă de-un struț
A fost supranumită „Regina tropicelor” sau „Perla neagră” și a înnebunit lumea cu numerele ei de dans senzuale, adesea evoluând în costume sumare, cel mai celebru dintre acestea fiind cel alcătuit, provocator, din doar câteva banane. A făcut parte din Rezistența Franceză în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a reușit să transmită o mulțime de informații confidențiale serviciilor englezești de spionaj. Și, da, a vizitat de două ori România, în 1928 și în 1970, stârnind de fiecare dată senzație!
Josephine Baker a fost primul superstar cunoscut de publicul bucureștean de pe ecranul sălilor de cinematograf care a venit în România. Se întâmpla în anul 1928. Impresarul: nimeni altul decât marele Constantin Tănase, patronul Teatrului Cărăbuș. Suma angajată a fost una enormă pentru acele vremuri: 100.000 lei pentru fiecare reprezentație. Cu o mare dezinvoltură, Miss Baker a cântat, a dansat (alături de alte 16 balerine) și a entuziasmat publicul bucureștean.
Josephine Baker a ajuns în Gara de Nord cu Orient Express-ul, a fost preluată de Constantin Tănase și plimbată prin centrul Bucureștiului într-o trăsura deschisă (pentru a închide gura cârcotașilor și a celor care nu credeau că aceasta va cânta și va dansa la Bucureşti)”. Trăsurica în care Tănase s-a plimbat cu minunata Josephine pe Calea Victoriei era trasă de un …struț, iar evenimentul a făcut, într-adevăr, senzaţie în Bucureştiul interbelic, avid – și atunci, ca și azi! – de astfel de provocări.
Detalii pe www.bucatarescu.ro. Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Petreceri extravagante în vechiul București” din colecția Secretele Bucureștilor, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply