|

Figuri de dandy si Don Juani de Bucuresti/ Incredibile amantlacuri de altadata

Boierul român care l-a șocat pe Napoleon Bonaparte
Dandy nu e un termen inventat pe malul Dâmboviței! Dar eleganța, rafinamentul și preocuparea obsesivă pentru aparențe au existat dintotdeauna în Bucureștii Vechi, chiar dacă au fost circumscrise unui fel de-a fi balcanic oriental înainte de a fi fost colonizați spiritual de Paris, Londra, Viena sau Berlin. Au existat și la noi destule beizadele care aveau aer de dandy fără să conștientizeze termenul, iar, în timp, s-a ajuns la excentricități de genul trimisului cămășilor, pentru spălat și apretat, hăt, tocmai în capitala Imperiului Britanic, câtă vreme exista o neîncredere funciară în abilitățile stilistice ale roabelor care salahoreau în atenansele marilor curți boierești.
Preluând din mers excentricitățile unui high life de aiurea, se putea ajunge chiar la nebunia risipitoare a unui superb și aberant personaj, precum acel mare logofăt Constantin Dudescu, care la începutul secolului al XIX-lea, trimis de boierii dunăreni cu o misiune istorică în Franța (anume ca Imperiul să preia sub protecția sa Principatele Române), și-a permis să-l plimbe vara cu sania, pe însuși Napoleon Bonaparte, dar – pentru că lipsea zăpada trebuincioasă unei atari alunecări spre legendă – pe un drum, din preajma Palatului de la Versailles, acoperit cu zahăr de către cei 25 de arnăuți care-l însoțeau în voiajul său pe excentricul bucureștean. (La scară mai mică, dar mult mai șugubeață, experiența va fi reluată, pe esplanada dâmbovițeană, de genialul Constantin Tănase, care o avea invitată la București pe acea rară perlă neagră, Josephine Baker, răsfățată cu o trăsurică trasă de un struț!) De altfel, același zărghit aristocrat pământean, poreclit „Cocoșatul”, va reuși să epateze doamnele din lumea bună a Parisului napoleonian, invitându-le la un dineu fastuos, la care le va fi strecurat fiecăreia, în șervetele de olandă fină, câte un mărgăritar sau o nestemată!
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu Figuri de dandy și Don Juani de București. De la Mateiu Caragiale la Rică „Fante de Obor” din colecția Secretele Bucureștilor, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Scarlat Bărcănescu, spărgătorul de nunți
Unele lucruri par să se repete ciclic. Așa cum astăzi băieții de bani gata ai Bucureștilor ies la agățat noaptea în cluburile de lux ale orașului, folosind mașini precum Ferrari, Lamborghini sau Bugatti Veyron pe post de „aspiratoare” de fete frumoase, pe vremuri caleștile scumpe, comandate la Viena sau Berlin, conduse de „muscali” îmbrăcați în livrele verzi, îndeplineau cam același rol, așteptând conașii excitați în fața localurilor consacrate din urbe.
Craii sfârșitului de secol XIX îşi condimentau viaţa cu dansuri şi desfrâuri cu ţigănci şi cinzeacă de trăscău, în zona Cişmigiu. „O tavernă din zona podului Cişmigiu era folosită ca locuri de comemorare a orgiilor de către aventurieri nocturni precum Scarlat Bărcănescu, cel care făcea parte din generaţia imediat următoare regimului fanariot şi care cultiva < > de a fi golan şi de a cheltui banii părinţilor încă din timpul liceului. Învăţa pe-atunci la Sfântul Sava şi obişnuia că în momentul în care îi cădea o fată cu tronc – iar asta se întâmplă des- să se dueleze pentru ea”, povesteşte istoricul Adrian Majuru. La fel s-a întâmplat şi atunci când consulul austriac Herr von Liehmann, prezent într-o vizită la Bucureşti, a curtat-o pe Elena Caragea, una dintre marile cuceriri ale lui Bărcănescu care, pentru a se răzbuna pe nobilul străin că s-a dat la femeia lui, a scris un pamflet defăimător la adresa sa, pe care l-a pus în circulaţie în timpul unui bal. După ce i-a căzut şi lui în mână un astfel de bileţel, Liehmann l-a provocat la un duel cu pistoale pe care tânărul crai l-a acceptat fără să clipească. Lupta urma să se dea în Grădina lui Scufa, unul dintre locurile favorite ale protipendadei bucureştene. Toată lumea a aşteptat cu sufletul la gură duelul, doar că Bărcănescu, din laşitate, nu s-a mai prezentat. Cea mai mare ispravă a lui Scarlat Bărcănescu a fost însă s-o răpească pe Elena Caragea în noaptea nunţii ei cu tânărul logofăt Ion Balaceanu şi s-o ducă la Bărcăneşti, un sat de pe lângă Bucureşti. „Până acolo a mers cu trăsura, timp în care, până la ieşirea din oraş descărca gloanţele unui revolver spre mirele lăsat de izbelişte. O luptă care s-a lăsat fără vărsare de sânge. Ajuns în satul natal, acesta a luat cu forţa un preot şi l-a obligat să-i căsătorească”, completează istoricul.
… Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu Figuri de dandy și Don Juani de București. De la Mateiu Caragiale la Rică „Fante de Obor” din colecția Secretele Bucureștilor, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Mihail Kogălniceanu nu rata nimic: 700 de amante!
Pe Mihail Kogălniceanu, istoria preferă să și-l amintească în calitatea sa de bărbat de stat, care a marcat politica României vreme de decenii întregi după Unirea Principatelor din 1859. Mai puțin se vorbește despre celălalt fel de „tovărășie” a sa cu Alexandru Ioan Cuza, pe când, noaptea târziu, luau la rând cartierele rău famate ale orașului în căutarea demoazelelor care le-ar fi putut oferi plăceri ușoare.
În teorie, politicianul era un mare admirator al frumuseții feminine, pe care o ridica, adesea, pe un binemeritat piedestal. Eseistul român și-a expus în nenumărate rânduri susținerea față de emanciparea femeii, care, în opinia sa, „este facută pentru altceva mai înalt decât a căuta numai prozaicile trebi ale gospodăriei”.
Însă, pe cât de avântat și idealist se arăta Kogălniceanu în scrierile sale, pe atât de prozaic se dovedea dincolo și dincoace de limitele senzualității și, adesea, ale vulgarității, atunci când trecea la fapte și colinda bordelurile vremii, în care se găseau adevărate „trufandale” de cele mai felurite seminții.
După moartea fostului prim-ministru, s-a descoperit un carneţel al acestuia în Arhivele Naţionale Iaşi, unde îşi trecuse toate amantele. Conform jurnalului intim în care politicianul îşi consemna cuceririle, Kogălniceanu nu rata nimic. A avut peste 700 de amante, de la femei de serviciu, până la cameriste sau doamne din înalta societate. Umblând prin bordeluri, la braţ cu Cuza, se poate să fi avut şi o evidenţă a amantelor acestuia…

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu Figuri de dandy și Don Juani de București. De la Mateiu Caragiale la Rică „Fante de Obor” din colecția Secretele Bucureștilor, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply