|

Mihai Viteazul, Mircea cel Batran si Vlad Tepes/ Marii domnitori munteni si pasiunile lor mistuitoare

Sexul prohibit – Mihai Viteazul între Ceaușescu, Kirk Douglas și Sergiu Nicolaescu
Marii noștri voievozi erau și ei oameni, bărbați cu sângele înfierbântat, din cale-afară de sensibili la ocheadele galeșe aruncate, ca din întâmplare, de domnițele clorotice sau la privirile iscoditoare lansate, pe față, de jupânesele nerușinate.
Domnitorii români dintotdeauna au iubit pârdalnic și au fost răsplătiți cu nurii tuturor celor la care pohteau, nu doar cu farmecele soațelor legiuite (și, adesea, înlocuite succesiv, pe baza calculelor politice sau a jocurilor de curte mai mult sau mai puțin galante). La vreme de noapte, Vodă făcea prăpăd nu doar în tabăra turcilor atacată mișelește pentru a suplini decalajul numeric al forțelor armate, ci și în iatacele boieroaicelor și neguțătoreselor luate cu asalt cu egală înverșunare. Partidul Comunist nu a permis, însă, relatarea acestor episoade amoroase în filme!
Succesul fantastic de care s-a bucurat filmul Dacii, regizat de Sergiu Nicolaescu, a atras la sfârșitul anilor ‘60 atenţia studiourilor americane Columbia, care şi-au manifestat interesul de a se alătura părţii române în producerea filmului Mihai Viteazul. Americanii au propus o distribuţie de vis pentru acest film, din care făceau parte: Orson Welles – în rolul Împăratului Rudolf, Laurence Harvey – Sultanul turc, Elisabeth Taylor şi Richard Burton – cuplul Maria Christina – Sigismund Báthory, iar Kirk Douglas şi Charlton Heston concurau pentru rolul lui Mihai Viteazul, însă după cum povesteşte regizorul filmului, Sergiu Nicolaescu, Nicolae Ceauşescu s-a opus: „M-am dus la Comitetul Central, la Paul Niculescu-Mizil, care era secretar, am rămas în birou, iar el s-a dus la Ceauşescu să obţină aprobare. Mi-a zis că e în regulă. Trebuia să zbor cu avionul în ziua aceea. După ce am primit aprobarea, m-am urcat în avion. Avionul a plecat. Pe pistă, în timp ce se ridica de la sol, a apărut o maşină. Cineva a urcat în avion şi mi-a spus să cobor. Am fost dus la Comitetul Central şi acelaşi Niculescu-Mizil mi-a spus că nu se mai aprobă. Totul s-a spulberat când Ceauşescu a hotărât să fie făcut numai cu actori români. Despre această întâmplare, Titus Popovici mi-a povestit că Mircea Albulescu ar fi trimis o scrisoare să nu se facă filmul cu actori americani. În realitate, se pare că a fost însuşi Titus Popovici, pentru că s-a mai repetat povestea. El bănuia că, în momentul în care americanii iscălesc contractul, urmau să facă modificări şi aruncau în aer subiectul pe care el îl scrisese”, povestea într-un interviu pentru www.historia.ro, regizorul Sergiu Nicolaescu.
Până la urmă, Amza Pellea și-a adjudecat rolul lui Mihai Viteazul în detrimentul lui Kirk Douglas. Interesant este că pentru rol a licitat și însuși Sergiu Nicolaescu. Citat de aceeași sursă, Dumitru Popescu scrie, în memoriile sale, că Sergiu Nicolaescu şi-a dorit rolul principal din filmul Mihai Viteazul. Şi că nemulţumit de alegerea lui Amza Pellea, ar fi ameninţat cu reclamaţii la Nicolae Ceauşescu însuşi…
Detalii pe www.bucatarescu.ro. Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. Marii domnitori munteni și pasiunile lor mistuitoare” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecțiile „Bucătărescu” și „Secretele Bucureștilor” pe www.eintegral.ro.

Amantele lui Mihai Viteazul

Mulți dintre domnitorii munteni medievali n-au fost altceva decât copii născuți în afara căsătoriei, Mihai Viteazul, bunăoară, fiind rod al relației adulterine a Voievodului Pătrașcu cel Bun cu Tudora, o negustoreasă de rachiu din faimosul Târg de Floci (orașul care trăia de pe urma tranzacțiilor cu lâna oilor din Bărăgan, situat fiind la vărsarea Ialomiței în Dunăre, cam pe unde e Giurgeni astăzi). Deși unii istoricii au încercat s-o înnobileze pe măicuța lui Mihai, atribuindu-i calitatea de descendentă a boierilor Cantacuzini (urmași îndepărtați ai împăraților bizantini), în realitate ea era o grecoaică dintr-o familie nu foarte înstărită din Epir (regiune din nord-vestul Greciei, învecinatată cu Albania), dar care a avut șansa să fie sora lui Iani, un comerciant sărac dar isteț, ajuns ambasador al Ungro-Vlahiei la Curtea Otomană, influența și abilitatea acestuia netezindu-i mai apoi nepotului Mihai drumul spre tronul țării de adopție al familiei lui pe linie maternă, căci, din partea tatălui, era unul dintre fiii nelegitimi – și, chiar, postum! – ai Voievodului Pătrașcu, zis „cel Bun” pentru că nu a vărsat nicio picătură de sânge de boier nevinovat în timpul scurtei sale domnii (1554-1557).
Mihai Viteazul nu s-a ostenit deloc să-și ascundă legăturile extraconjugale. A făcut un copil, o fată, cu Tudora din Târgșor (pe care, între două bătălii, a vizitat-o pentru a-și cunoaște micuța bastardă, care, mai târziu, se va judeca cu fiica legitimă, Florica, pentru moștenirea tatălui lor), s-a cuplat cu Maria-Christina, soția principelui maghiar Sigismund Bathory din rațiuni, strategice, pentru a menține canalul de comunicare cu mereu schimbătorul Împărat Rudolf de la Praga, dar s-a afișat la Alba Iulia cu amanta oficială, frumoasa Velica, după ce, în prealabil, se iubise și cu sora acesteia, nu mai puțin nurlia Zamfira Norocea, stră-stră-stră-stră-străbunica Prințului Charles!
Toate aceste amantlâcuri ale lui Mihai s-au petrecut într-un interval foarte scurt, de cinci-șase ani, iar soția lui, Doamna Stanca, a privit neputincioasă succesiunea de aventuri erotice ale soțului ei, care nu ținea cont nici măcar de faptul că unele dintre iubite erau, la rândul lor, măritate…
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. Marii domnitori munteni și pasiunile lor mistuitoare” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecțiile „Bucătărescu” și „Secretele Bucureștilor” pe www.eintegral.ro.

Mircea cel Bătrân, de-a pururi tânăr, cu sângele înfierbântat
Mircea cel Bătrân, voievodul care a dus Valahia medievală la cea mai mare extindere teritorială, atinsă apoi abia la sfârșitul secolului XIX, când se va recăpăta controlul asupra Dobrogei în urma câștigării Războiului de Independență, deși a domnit o vreme îndelungată (1386-1418, cu un interludiu provocat de înșelătoarea „victorie” de la Rovine, când a trebuit să fugă din țară pentru a scăpa de răzbunarea turcilor!), nu a fost niciodată denumit în epoca sa „Cel Bătrân”. Nici nu avea cum, câtă vreme comportamentul său, inclusiv cel erotic, a fost permanent unul foarte tineresc, de o fecunditate impresionantă, generând numeroși copii, legitimi sau din flori, dintre care cel puțin patru – Mihail, Radu Prasnaglava, Alexandru Aldea și Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Țepeș) – vor ajunge și ei pe tronul Țării Românești.
Mircea a umplut ţara cu bastarzi: „Având adesea legături în afara de căsătorie, a lăsat nu puţini fii nelegitimi în Dacia, care după moartea lui s-au apucat să se lupte între ei pentru domnie”, scria un cronicar bizantin. Un altul, confirma acest lucru spunând despre Mircea că „ducând o viaţă desfrânată, a avut mulţi copii naturali”.”
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. Marii domnitori munteni și pasiunile lor mistuitoare” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecțiile „Bucătărescu” și „Secretele Bucureștilor” pe www.eintegral.ro.

Ultima „țeapă” a lui Vlad Țepeș

Nu întâmplător lui Vlad, unul dintre nepoții direcți ai lui Mircea cel Bătrân, i s-a spus Țepeș, el având la activ ordonarea a până la 100.000 de astfel de execuții barbare, cărora le-au căzut victime nu doar inamicii turci capturați pe câmpurile de bătălie, ci și destui conaționali valahi, fie ei boieri din tabăra adversă a Dăneștilor (care îi martirizaseră familia, decapitându-i tatăl și îngropându-i de viu fratele) sau tâlhari, hoți, violatori ori negustori necinstiți. „O bucată de lemn ascuţită, înaltă uneori şi de patru metri, era introdusă cu ajutorul ciocanelor prin anusul osânditului, care era ridicat şi priponit în vârful ţepei. Ca să nu ţipe, pedepsitul era de obicei strangulat”, arată istoricii.
O frumoasă săsoaică, de numai 16 ani, abia ieșită din mânăstire, l-a îngenuncheat, însă pe Țepeș. Când a văzut-o pe Katharina, Vlad a uitat complet de celelalte aventuri galante pe care le avea la activ, toate săsoaice blonde, una și una, printre care Ursulla din Schassburg/Sighișoara (orașul său natal), Erika din Nisner Bistritz/Bistrița și Liese din Hermannstadt/Sibiu. Le-a făcut imediat zestre și le-a măritat bine, ca să scape de ele! Apoi, până la sfârșitul vieții, a iubit-o nebunește pe Katharina, cu care a făcut cinci copii dar nu s-a putut căsători niciodată. Ultima oară, ca să scape din închisoarea din Budapesta, a trebuit să se însoare cu o verișoară a lui Matei Corvin, cel care-l întemnițase…
Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „” din colecția „Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecțiile „Bucătărescu” și „Secretele Bucureștilor” pe www.eintegral.ro.

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , , ,

Leave a Reply