|

SECRETELE BUCURESTILOR: Cartea despre MITA BICICLISTA si suratele ei!

SECRETELE BUCURESTILOR: Cartea despre MITA BICICLISTA si suratele ei!
Volumul “Din Crucea de Piatra in Matasari. Istoria amorului liber” (14,99lei,Ed. Integral, colectia “Secretele Bucurestilor”, acum cu Jurnalul National) propune o privire dezinhibata asupra fenomenului.
Disponibila si AICI!
Din SUMAR:

„Fetițe dulci ca-n București!” Gică Petrescu – cum și-a început viața sexuală un băiat cuminte……………………….

Mitropolitul și „lățirea păcatului curviei”. Prostituția la români în veacurile de demult……………………………………

„Regulament pentru privegherea prostituției în orașul București” – Legea bordelurilor din 1898……………………..

Gavrilă Marinescu ….când Prefectul Poliției este patron de casă de toleranță și sponsor al unui club de fotbal…….

Trecute vieți (erotice) de doamne și de domnițe. Cele mai celebre „grizete” românce de altădată – Mița Biciclista și suratele ei…………………………………………………………………

„Livretul de economii” al prostituatei. Moravuri ușoare și epopeea femeii de consum în epoca interbelică……………

Reabilitarea damelor de companie în Republica Populară Română. Securitatea și spionajul sexual în Republica Socialistă România……………………………………………………..

Epilog după 1989. Sexy Club și Jana Gheorghiu. Sfârșitul tragic al unor fete frumoase. Cazul Marta – prostituție la vârful Puterii…………………………………………………………….

Noua hartă a plăcerii în orașul București. BONUS: Liber la export: emigrația erotică în anii 2000……………………………

AVANPREMIERA in exclusivitate:

Trecute vieți (erotice) de doamne și de domnițe. Cele mai celebre „grizete” românce de altădată – Mița Biciclista și suratele ei

Cea mai cunoscută „damă de companie” din prima jumătate a secolului trecut a fost, fără nicio urmă de îndoială, faimoasa Miţa Biciclista. Născută în anul 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova, Miţa, pe numele ei din acte, Maria Mihăescu, era fiica a unei spălătorese care lucra la un instalator neamţ. Lae vreo 14- 15 ani a fost remarcată şi luată cu voia ei în începerea „carierei de curtezană”, fiind, mai întâi, trimisă să învețe bunele maniere și să deprindă limbile străine de la sursă. Ajunsă o tânără cultă şi educată la pension în străinătate, Maria Mihăescu l-a avut ca prim amant cu nume sonor pe Regele Leopold al Belgiei.
Reîntoarsă în țară, a devenit cunoscută drept „Miţa Biciclista” în anul 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea că acesta era îndrăgostit de ea, dar, pentru că îl respingea, a poreclit-o „Miţa Biciclista”.
O altă extravaganţă de-a Miţei era şi scăldatul în mare în costum de baie sumar, în perioada în care toată lumea bună care mergea în stațiunea Carmen Sylva (adică la Eforie), făcea baie în public acoperindu-se cu un halat pudic. Îndrăzneala domnișoricii a stârnit şi un incident. Un şef de post a somat-o pe Miţa să iasă din apă. Acesta a şuierat ca aceasta să îl audă, iar Miţa a ieşit nervoasă din apă şi l-a lovit cu umbrela în cap.
Ieşea pe străzi de bunăvoie şi îşi alegea singură clienţii, care, de obicei erau persoane cunoscute sau cu mulţi bani. „Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”, povesteşte istoricul Neagu Djuvara. Între cele două veacuri, bicicleta era încă o raritate, iar Miţa a fost prima femeie ce pedala frenetic pe străzile Capitalei dintre cele două războaie.
Era o femeie frumoasă, nu prea înaltă, cam de un metru şaizeci, cu părul blond (vopsit) tuns scurt şi cu ochii verzi-albaştri. Se spune că a fost curtată de bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu sau Octavian Goga şi chiar de Regele Ferdinand, despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă şi numele.
„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi șvarțul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, o descrie Alexandru Predescu într-o carte de evocări.
Maria „Mița” Mihăescu era o femeie avută pentru acea vreme: „Deţinea o trăsură, o maşină coupe şi servitori din Polonia. Mânca numai la Athenee Palace şi mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei. A trăit o perioadă la Paris, iar când s-a întors în ţară a continuat să cocheteze cu acel stil de viaţă şi le vorbea tuturor în franceză. Când se afla la Paris a câştigat şi o bătaie cu flori pe Champs-Elysees, unde a concurat alături de una din frumoasele parizience. A câştigat prin faptul că pielea de pe biciul de la trăsură era împodobită cu flori”.
La bătrâneţe, Miţa Biciclista nu a mai rămas cu alte venituri decât chiria de pe urma casei dăruite de Regele Ferdinand. După naţionalizarea imobilului, în timpul regimului comunist, a rămas şi fără această sursă de încasări. A murit săracă, la 83 de ani, într-o cămăruță din casa dăruită de rege, pe strada Christian Tell, nr. 9/11. Pe lângă Ferdinand al României și Leopold al Belgiei, se spune că a mai fost iubită și chiar cerută de nevastă de un al treilea cap încoronat, Manuel al Portugaliei, pe care, într-un final, l-a refuzat, pentru că Mița îl iubea, de fapt, pe Nicolae Minovici, medic legist
și profesor universitar.

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply