|

FEMEI frumoase din popor care i-au INNEBUNIT pe voievozii romani și 30 IMAGINI senzuale de epoca

Mircea cel Bătrân a împânzit țara cu copii din flori

Domnitorii români dintotdeauna au iubit pârdalnic și au fost răsplătiți cu nurii tuturor celor la care pohteau, nu doar cu farmecele soațelor legiuite (și, adesea, înlocuite succesiv, pe baza calculelor politice sau a jocurilor de curte mai mult sau mai puțin galante). La vreme de noapte, Vodă făcea prăpăd nu doar în tabăra turcilor atacată mișelește pentru a suplini decalajul numeric al forțelor armate, ci și în iatacele boieroaicelor și neguțătoreselor luate cu asalt cu egală înverșunare. „Câmpul de luptă” lesne se muta de pe coclaurii cețoși și din mlaștinile fetide (Călugăreni, Rovine, Podul Înalt et caetera), în care erau atrași osmanlâii, tătarii, ungurii sau leșii, în paturile acoperite cu cearșafuri de horbotă în care ei, purtătorii de coroană autohtoni, erau chemați de armiile de țiitoare. După ce rezolvau, cu paloșul, barda sau ghioaga, afacerile cu feluriți năvălitori, se transformau ei înșiși în atacatori, dându-și jos cămășile de zale și agitându-și cu mare folos sulițele, arcurile și bastârcile învârtoșate. Se duceau lupte grele, pe viață și pe moarte… fără să se ajungă, însă, niciodată la moartea pasiunii. Dimpotrivă, numărul mare de prunci de sânge amestecat și bastarzi voievodali dovedește cu prisosință că liderii medievali sau renascentiști luptau până la ultima picătură de energie… seminală.
Voievodul care a dus Valahia medievală la cea mai mare extindere teritorială, atinsă apoi abia la sfârșitul secolului XIX, când se va recăpăta controlul asupra Dobrogei în urma câștigării Războiului de Independență, deși a domnit o vreme îndelungată (1386-1394/1395, 1397-1418, cu un interludiu provocat de înșelătoarea „victorie” de la Rovine, când a trebuit să fugă din țară pentru a scăpa de răzbunarea turcilor!), nu a fost niciodată denumit în epoca sa „Cel Bătrân”. Nici nu avea cum, câtă vreme comportamentul său, inclusiv cel erotic, a fost permanent unul foarte tineresc, de o fecunditate impresionantă, generând numeroși copii, legitimi sau din flori, dintre care cel puțin patru – Mihail, Radu Prasnaglava, Alexandru Aldea și Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Țepeș) – vor ajunge și ei pe tronul Țării Românești. Denumirea „Cel Bătrân” a apărut, de fapt, mult mai târziu, ca un artificiu al istoriografiei, pentru a nu risca vreo confuzie cu domnitorii valahi ulteriori care au purtat și ei numele Mircea.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Femei frumoase din popor care i-au înnebunit pe voievozii români” din colecția Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Ștefan cel Mare – aventuri cu Răreșoaia, Călțuna din Brăila, Marușca etc.

Le-au plăcut femeile mai mult decât vinul din butiile aduse din pivnițele de poveste de la Cotnari! Cronicile mai vechi sau mai noi nu contenesc a sublinia faptele „de ruşine” care, cu destul de puține excepții, le-au adus voievozilor moldavi faima neechivocă de mari destrăbălați ai epocii medievale.
Predecesorii dar și urmașii lui Ștefan cel Mare, care, în ciuda nenumăratelor sale ctitorii religioase, nu era deloc „ușă de biserică” erau renumiți pentru desfrâurile lor și feluritele extravaganțe sexuale, unele – precum sodomia – fiind căpătate la Stambul, unde adesea fiii domnitorilor din țările române erau trimiși ca „zălog” pentru ca Sultanul să se poată asigura de buna credință a părinților lor.
Cel mai important domn din istoria Moldovei a fost Ștefan cel Mare (1457-1504) și fost-au acesta „un mare iubăreț”. Voievodul a fost și un om care și-a trăit din plin, cu o rară intensitate, viața, fără a neglija în vreun fel latura erotică a existenței. Pentru aceasta, stau dovadă numeroasele sale odrasle, rezultate de pe urma căsătoriilor sale, dar și copiii apăruți de pe urma legăturilor de mai scurtă sau lungă durată cu feluritele sale țiitoare sau ibovnice. Petru Rareș este un astfel de caz, el fiind, ca și Mihai Viteazul peste un secol, rodul pasiunii făcute de domnitor pentru o femeie din afara boierimii, o negustoreasă pe care o vizita periodic.
Copiii lui Ștefan cel Mare sunt rezultați din cele patru (sau doar trei?) căsătorii ale sale, cu Maruşca (cu care s-ar fi însurat în 1457, deși unii istorici contestă asta, considerând-o tot un soi de țiitoare informală), Evdochia de Kiev (1463), Maria de Mangop (1472) şi Maria Voichiţa (1478), fie ei din flori, bastarzi făcuți cu ibovnicele sale, dintre care cele mai cunoscute au fost Călţuna din Brăila (femeie căsătorită şi de moravuri uşoare) şi Maria din Hârlău, o trupeșă pescăriţă.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Femei frumoase din popor care i-au înnebunit pe voievozii români” din colecția Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.


Pătrașcu cel Bun sau mai bun decât rachiul e doar rachierița

Chiar și mulți dintre domnitorii de mai apoi n-au fost altceva decât copii născuți în afara căsătoriei, Mihai Viteazul bunăoară, rod al relației adulterine a Voievodului Pătrașcu cel Bun cu Tudora, o negustoreasă de rachiu din faimosul Târg de Floci (orașul care trăia de pe urma tranzacțiilor cu lâna oilor din Bărăgan, situat fiind la vărsarea Ialomiței în Dunăre, cam pe unde e Giurgeni astăzi). Deși unii istoricii au încercat s-o înnobileze pe măicuța lui Mihai, atribuindu-i calitatea de descendentă a boierilor Cantacuzini (urmași îndepărtați ai împăraților bizantini), în realitate ea era o grecoaică dintr-o familie nu foarte înstărită din Epir (regiune din nord-vestul Greciei, învecinatată cu Albania), dar care a avut șansa să fie sora lui Iani (sau Iane), un comerciant sărac dar isteț, ajuns ambasador al Ungro-Vlahiei la Curtea Otomană, influența și abilitatea acestuia netezindu-i mai apoi nepotului Mihai drumul spre tronul țării de adopție al familiei lui pe linie maternă, căci, din partea tatălui, pare să fi fostul unul dintre fiii nelegitimi – și, se pare, chiar unul postum! – ai Voievodului Pătrașcu, zis „cel Bun” pentru că nu a vărsat nicio picătură de sânge de boier nevinovat în timpul scurtei sale domnii (1554-1557).

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Femei frumoase din popor care i-au înnebunit pe voievozii români” din colecția Iubiri și Intrigi la Palat” editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , ,

Leave a Reply