|

SECRETELE palatelor Casei Regale – Antologie 33 FOTO vintage

Prima reședință a lui Carol I – o casă cu ferestrele care dădeau spre locul în care porcii se hârjoneau în noroi
În iarna lui 1866, după exilarea lui Alexandru Ioan Cuza țara era în plin haos. Alegerea lui Cuza ca domnitor în ambele Principate Române fusese singurul motiv pentru care puterile europene permiseseră unirea Moldovei și Țării Românești, iar acum țara risca să ajungă la dizolvarea acestei uniri. Tânărul Carol a trebuit să călătorească incognito, deghizat, sub numele de Karl Hettingen, cu trenul pe ruta Düsseldorf – Bonn – Freiburg – Zürich – Viena – Budapesta, datorită conflictului care exista între țara sa (Prusia) și Imperiul Austriac, aflate în pragul războiului. Ajuns, apoi, la Drobeta-Turnu Severin Brătianu l-a condus mai departe cu trăsura până la București. Pe 10/22 mai 1866, Carol a intrat în București. Convoiul princiar a ajuns pe Podul Mogoșoaiei (actual Cale a Victoriei), acolo unde pavajul străzilor era îngrozitor iar casele erau de o modestie absolută, dar erau gătite festiv pentru această inedită zi de sărbătoare.
La un moment dat, în dreptul uneia dintre casele sărăcăcioase pe lângă care se îndrepta convoiul este observată o gardă de onoare. Dialogul dintre Generalul Golescu și Prințul Carol a fost unul memorabil și menit să-l introducă foarte abrupt pe noul dommnitor în realitățile țării sale de adopție. A fost primul contact cu adevărat al lui Carol cu noua lui țară, pe care avea să o reformeze din temelii în cei aproape 50 de ani de domnie.
Prințul Carol: Qu-ést –ce qu’il ya dans cette maison?
Generalul Golescu: C’est le Palais…
Prințul Carol: Ou …est le Palais?
După această întrebare involuntar retorică, Golescu nu a mai avut curaj să răspundă și doar a arătat cu degetul spre „Palat”,o casă cu un etaj, modestă, care fusese și reședinta domnitorului Cuza și ale cărei ferestre dădeau spre o piațetă murdară, în care porcii se jucau în noroi.
Prințul, crescut în mediul septic prusac, a rămas înmărmurit și nu a mai scos niciun cuvânt.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Secretele palatelor Casei Regale și ale bucureștenilor celebri” din colecția „Secretele Bucureștilor”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Fabuloasa bibliotecă a Regelui Carol I – 60.000 de volume!

Când arhitectul Paul Gottereau a proiectat cochetul Palat Regal de pe Calea Victoriei, a ținut seama de trei dorințe ale Suveranului: Sala Tronului să fie maiestuoasă, clădirea să incorporeze vechiul palat construit de Dinicu Golescu și să se rezerve un spațiu apreciabil bibliotecii enorme a lui Carol I.
La inaugurare, care s-a întins de-a lungul câtorva ani, din cauza aducerii în etape a mobilierului din străinatate și a lucrărilor de finisare, singurele uși rămase închise au fost cele ale bibliotecii. Pe la 1890, încă se lucra…
Se spune că o mâna de ajutor a dat-o Regele Carol I însuși, fie ca ebenist, fie ca forjor. Concomitent, la Palat se înființase și o legătorie, cu specialiști aduși din Franța și din Imperiul Habsburgic. Aceștia au legat toate volumele bibliotecii în piele, majoritatea de culoare roșie, cu inițialele Regelui marcate pe cotor și cu marginile aurite. Titlurile erau scrise deosebit de îngrijit, la rândul lor fiind aurite sau, mai rar, decupate din foiță de argint.
Pe la 1910, biblioteca număra nu mai puțin de 60.000 de unități: cărți, albume, fotografii și cărți poștale. Era un loc de refugiu pentru Suveran, care avea la dispoziție un birou pentru lectura lucrărilor cerute, de care se îngrijea un elvețian extrem de competent, Louis Bachelin, ajutat, la rândul lui, de un mânuitor specializat.
Biblioteca deosebit de bogată a funcționat până în 1926, când a izbucnit un incendiu ce a devastat clădirea. Nu se cunosc exact pierderile, dar, după toate probabilitățile, nu au fost însemnate. Dezastrul a venit, însă, o dată cu epoca ruso-comunistă, ura față de monarhie declanșând și ura față de cărțile ce i-au împodobit bibliotecile, volumele fiind risipite pe te miri unde sau, chiar, date la topit…

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Secretele palatelor Casei Regale și ale bucureștenilor celebri” din colecția „Secretele Bucureștilor”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Palatul Cotroceni sau umbra Reginei Maria la Palatul Pionierilor

În anul 1670, domnul Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Opera lui Șerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori aici. În 1862, Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.
La începutul domniei sale,la rândul său și Principele Carol I al României primește ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni. Carol I hotărăște să construiască în incinta mânăstirii un palat, în folosința moștenitorilor Coroanei (Principele Ferdinand și, ulterior, Principesa Maria), care să-i servească și drept reședință oficială în București.
Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896. Între anii 1913-1915, Palatul Cotroceni trece printr-o serie de transformări şi amenajări interioare, la intervenţia Principesei Maria. Aceasta a amenajat după propriul gust Salonul de aur, Salonul verde, Dormitorul argintiu, Salonul norvegian şi cele de pictură şi pirogravură, iar unele dintre ele au fost schimbate atât de mult, încât nici nu au mai putut fi recunoscute.
Între anii 1949 – 1976, Palatul Cotroceni a devenit „Palatul Pionierilor”. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani. În anul 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu, care fusese prins de febra reconfigurării Bucureștilor prin mutilare aritectonică, a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.
Ca o ultimă ironie a destinului, Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președinților României.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu „Secretele palatelor Casei Regale și ale bucureștenilor celebri” din colecția „Secretele Bucureștilor”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Citeste si:

Tags: , , , , , , , ,

Leave a Reply