|

SANDA MARIN, viata ca o carte de bucate… sau BUCATARIA senzuala de altadata, cu o antologie FOTO vintage

Sandamarinul, ustensilă culinară universală
„Am crescut sub semnul cărții Sandei Marin. În copilărie, credeam că e un singur cuvânt, sandamarinul, care denumește o ustensilă cu care poți găti orice. Mai târziu, când am aflat că este vorba despre o carte scrisă de o doamnă, am răsfoit-o cu voluptate și trebuie să recunosc cinstit că mi-a stârnit apetitul pentru problema feminismului…” Această afirmație aparține unui gurmand autentic, Andrei Pleșu.
Sanda Marin (numele adevărat fiind Cecilia Maria Zapan, născută Simionescu, decembrie 1900, Iași – 1961, București) este autoarea celei mai celebre cărți de bucate românești.
Sanda Marin a venit pe lume într-o familie din elita intelectualității Iașului. Tatăl ei, cărturarul Ion Simionescu, a fost un reputat om de știință, naturalist, paleontolog și geograf, devenit profesor universitar de foarte tânar, la nici 30 de ani. Micuța Cecilia s-a bucurat de cea mai aleasă educație. Stăpânea la perfecțiune germana, franceza și engleza, a studiat pianul la Paris și apoi în țară cu faimoasa Florica Musicescu, profesoara lui Dinu Lipatti și a lui Dan Grigore. A crescut într-o casă vizitată de spirite luminate ale vremii: cărturari, scriitori, muzicieni, actori, pictori. Căsătorită cu Mihai Zapan, doctor în chimie, Cecilia Maria și-a transformat căminul într-o oază de bucurie pentru prietenii pe care îi încânta exclusiv cu creații gastronomice proprii.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuSanda Marin. Viața ca o carte de bucate” din noua colecție „Destine controversate, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Bucătăreasa genială era absolventă de Conservator la Paris

Provenind dintr-o familie înstărită, şi-a permis luxul să devină colecţionar de artă, amenajându-şi acasă o veritabilă pinacotecă, pe care a luat-o cu sine la Bucureşti, după mutarea, împreună cu soţul, în Capitală. Aşadar, o absolventă de Conservator la Paris cititoare a trei literaturi europene în original şi iubitoare a artelor frumoase, alege să rămână o bucătăreasă genială şi atât! Pe la începutul anilor ’30, nemulțumită de cărțile de bucate existente pe piață, Cecilia Maria Zapan s-a hotărat să demonstreze cu forțe proprii că și gătitul poate fi o artă. Nefiind prea sigură de succesul cărții, și-a ales un pseudonim care urma să devină un termen de primă referință pentru gurmanzi: Sanda Marin. Este de menționat că tatăl său, profesorul Ion Simionescu, era directorul Editurii „Cartea Românescă”, din București, unde a fost publicată Cartea de bucate. Mihail Sevastos, poet, prozator, memorialist, traducător şi gazetar, el însuşi autor al unei legendare cărţi de bucate, în volumul Amintiri de la Viaţa Românească, povesteşte pe scurt uimirea profesorului Simionescu în legătură cu preocuparea şi talentul nativ pe care fiica sa îl dovedea în bucătărie: „De ce să mai fie profesor de literatură universală sau limbi străine, de ce să mai fie pianistă sau critic de artă, dacă fiică-mea adoră să stea la cratiţă, mai ales că nimereşte nişte mâncăruri nemaipomenite, ca maică-sa, Dumnezeu s-o ierte, şi unde mai pui că are şi inovaţii culinare?!?”, se zice că ar fi exclamat odată tatăl „Sandei Marin” în redacţia celebrei reviste literare ieşene.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuSanda Marin. Viața ca o carte de bucate” din noua colecție „Destine controversate, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Cenzurată de comuniști

Cartea de bucate a Sandei Marin a apărut în 1936 în editura Cartea Românească, fiind prefațată de Păstorel Teodoreanu. Aceasta conținea nu mai puțin de 1.300 de rețete culinare cunoscute în bucătăria românească, autohtone și împrumutate sau inspirate din alte tradiții gastronomice. Cartea a reapărut după cel de-al Doilea Război Mondial într-o ediție prescurtată, adaptată la ideologia și la lipsurile alimentare din timpul comunismului; a fost republicată, mai apoi, în zeci de ediții succesive. Practic, nu era gospodină căreia să-i lipsească acest cărțoi, adesea atât de folosit, zi de zi, încât, la un moment rămânea iremediabil fără de coperți, iar filele începeau să-i zboare haotic prin toată bucătăria.
Din motive ideologice, după 1950, au fost înlăturate „rețetele socotite [...] prea opulente, prea cosmopolite sau și una și alta”, de exemplu, salata de icre negre, galantina de curcan, Chateaubriand, Bouillabaisse, supa „de cești” (consommé), sufleul surpriză, cozonacii moldovenești (cu 100 de ouă pentru 5 kilograme de făină)…

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuSanda Marin. Viața ca o carte de bucate” din noua colecție „Destine controversate, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply