|

10 zile incredibile care ar fi putut schimba destinul Romaniei + 30 FOTO inedite!

Zece momente care ar fi putut schimba destinul României
Ziua în care, în anul 44 î.Hr., Burebista a fost asasinat și cea de Crăciun, în 1990, când Regele Mihai s-a întors prima oară în România după mai bine de patru decenii de exil dar a fost izgonit din nou din țară. Ziua în care, în august 1601, Mihai Viteazul a fost ucis la Câmpia Turzii și cea, din august 1991, Republica Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică dar nu s-a reîntors la sânul Patriei-Mamă… sunt doar câteva momente istorice în care România și-a ratat destinul.
Clipele astrale ale istoriei noastre au fost compromise din diferite motive – coincidențe nefaste, erori de decizie ale conducătorilor, comploturi străine, reaua credință a propriei clase politice, trădări aproape inexplicabile, alianțe greșite et caetera. Dar, dincolo de feluritele interpretări care pot fi conferite unui moment istoric sau altuia, rămâne, de fiecare date, o întrebare aproape retorică: -Ce-ar fi fost dacă… ?

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuClipele astrale ale istoriei României. Zece zile incredibile care ar fi putut schimba destinul țării” din colecția „Istorii secrete”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Atotputernicul Burebista ucis de complotiști în aceeași zi cu Cezar?

Poate părea incredibil astăzi dar, în Antichitate, au existat un personaj dac și o perioadă din istoria acestui regat care au rivalizat cu Iulius Caesar și cu una din perioadele de mare înflorire ale Imperiului Roman. Burebista (82 î.Hr. – 44 î.Hr.) a fost cel mai puternic rege al geto-dacilor și întemeietorul statului dac centralizat, de asemenea unul dintre cei mai influenți lideri ai lumii antice din vremea sa, care n-a pregetat inclusive să se amestece în luptele pentru putere de la Roma.
În prima jumătate a secolului I î.Hr., dezvoltarea societății dacice, întărirea aristocrației tribale militare, transformarea ei în clasă politică, iar pe plan extern invaziile celților și amenințarea Republicii Romane au constituit un mediu prielnic pentru unificarea tuturor triburilor dacice într-o entitate de tip statal.
Regatul lui Burebista a atins întinderea maximă după campania din est, din anul 55 î.Hr., împotriva cetăților de la Pontul Euxin, în urma căreia a cucerit șiragul de orașe grecești de la Olbia, până la Apollonia Pontica.
Burebista a reușit unificarea triburilor geto-dace bazându-se pe o puternică forță armată care-i era fidelă. La apogeu, armata lui Burebista a fost estimată la 200.000 de oameni, număr pe care Vasile Pârvan îl socotește mai degrabă modest decât exagerat.
O alianță cu Cezar era de neconceput, deoarece acesta fiind un promotor al politicii de expansiune, nu putea tolera existența unei structuri puternice în apropierea hotarelor Republicii romane, în schimb Pompei dovedise în Orient că prefera o politică de organizare a unui sistem de state aliate sau clientelare. Astfel, Burebista a decis să-l sprijine pe Pompei împotriva lui Cezar. Bătălia de la 9 august 48 î.Hr., desfășurată la Pharsalus, care a dus la înfrângerea definitivă a lui Pompei, a făcut ca alianța dintre Pompei și Burebista să nu mai poată fi dusă la îndeplinire.
După înfrângerea lui Pompei, supunerea Daciei și a Partiei a devenit un obiectiv principal în politica externă a lui Cezar, iar în acest sens a concentrat în Illyria 16 legiuni și 10.000 de călăreți, dar asasinarea lui Cezar la mijlocul lunii martie 44 î.Hr., cu doar patru zile înainte de plecarea sa peste Marea Adriatică a dus la anularea acestui atac.
Burebista a fost, de asemenea, înlăturat și ucis în urma unei revolte, probabil una alimentată de către romani, în anul 44 î.Hr., iar regatul dac s-a destramăt în patru și, mai apoi, în cinci părți. Centrul din jurul Munților Orăștiei, după moartea lui Burebista, a rămas sub stăpânirea Marelui Preot Deceneu, despre care unii istorici presupun că ar fi fost unul dintre principalii complotiști.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuClipele astrale ale istoriei României. Zece zile incredibile care ar fi putut schimba destinul țării” din colecția „Istorii secrete”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Decembrie 1989 – Cripto-comuniștii în locul Suveranului legitim
A existat un moment când România putea deschide calea redobândirii statutului său interbelic. În decembrie 1989, în condițiile evidentului vid legislativ în care se manifesta structura ad-hoc a Frontului Salvării Naționale, țara se putea reîntoarce în legalitate dacă s-ar fi reinstaurat Constituția din 1923, iar prima pozitie în stat i-ar fi revenit Regelui Mihai, a cărui abdicare forțată din 30 decembrie 1947 nu fusese niciodată recunoscută de Parlament.
La 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, a sosit pe aeroportul Otopeni și a intrat în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mânăstirea Curtea de Argeș, unde voia sa se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi au fost opriți de un baraj al Poliției, conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara. În 1992, la trei ani după revoluția Română din 1989 prin care a fost înlăturat guvernul comunist, noul guvern român i-a permis Regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sfintelor Paști. Regele a fost întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită. În București, peste un milion de persoane au ieșit în stradă pentru a-l vedea. Popularitatea Suveranului a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, Regelui interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani. Un episod al acestei interziceri s-a derulat în data de 7 octombrie 1994, când după aterizare pe aeroport a fost repoftit să urce în avion pe motiv, în fond un abuz, că nu se acordă viză „în acest moment” și pe urmă că nu se acordă viză „în frontieră”.
În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat Regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară. Însă nici Emil Constantinescu, cel care în campania electorală dăduse de înțeles că, o dată instalat la Cotroceni, s-ar putea retrage în favoarea Suveranului legitim sau ar putea, măcar, iniția un referendum în acest sens, nu a făcut nimic pentru reinstaurarea legalității.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuClipele astrale ale istoriei României. Zece zile incredibile care ar fi putut schimba destinul țării” din colecția „Istorii secrete”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply