|

CARMEN SYLVA – secretele unei biografii unice & 30 FOTO inedite

Regină, scriitoare, mecena și binefăcătoarea tuturor oropsiților, dar o mamă profund nefericită
Elisabeta a României (pseudonim literar Carmen Sylva, nume complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania – 18 februarie 1916, Curtea de Argeș,) a fost Regina țării în timpul domniei soțului său. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare, ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor „mama răniților”.
Prințesa Elisabeta von Wied a venit în România în 1869, la vârsta de 26 de ani, pentru a se căsători cu Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
În timpul războiului din 1877, Elisabeta a înființat spitale, servicii de ambulanță și îngrijire și a procurat medicamente pentru răniți. Regina Elisabeta s-a implicat energic în sprijinirea artelor și a societății filantropice, prin intermediul cărora a încurajat doamnele din înalta societate să aibă un rol activ în strângerea de fonduri și în gestionarea actelor caritabile. Societatea „Regina Elisabeta”, fondată în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienți pe an, a distribuit medicamente gratuite și a monitorizat starea familiilor nevoiașe.
Regina a avut și inițiativa de a identifica potențialul meșteșugurilor românești. Ea însăși se înveșmânta adesea în portul național românesc, socotit până atunci strai al țăranilor, și a încurajat doamnele din suita ei să facă la fel, dându-i astfel o valoare socială deosebită.
Și-a făcut o datorie de onoare din a încuraja tinerii talentați să studieze prin intermediul unui program de burse. Regina s-a înconjurat cu artiști în devenire, cum ar fi George Enescu sau Elena Văcărescu, și i-a sprijinit financiar pe pictorul Nicolae Grigorescu și poetul Vasile Alecsandri.
La 8 septembrie 1870, a adus pe lume o fetiță, Maria, fizic o copie a mamei sale. Dar copilul a murit la vârsta de doar patru ani, de scarlatină. Un întreg capitol s-a încheiat atunci în viața Elisabetei. Acela de mamă. Un alt copil n-a mai adus pe lume, în ciuda încercărilor repetate. Îi mărturisea intr-o scrisoare din 1904 lui George Bengescu, biograful ei: „Când mă gândesc că de șaptesprezece sau optsprezece ori am pierdut sarcinile, de multe ori nu mai îndrăzneam să vorbesc despre asta, știind deja că – deși erau mereu semne și mi-era rău, un rău de care, spre deosebire de alte femei, n-aveam dreptul să mă plâng, el fiind semnul sigur că pot spera – la mine iar nu va fi nimic!”.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuCarmen Sylva – O artistă pe tron, un monument de sensibilitate” din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Carmen Sylva – Mihai Eminescu, o relație controversată
Carmen Sylva a fost o admiratoare sinceră a poetului român Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoțit de o importantă sumă de bani. Poetul a refuzat să ridice premiul, proferând injurii antimonarhice. Relațiile dintre poet și Carol I erau destul de tensionate după ce Mihai Eminescu a folosit, ca să-l caracterizeze pe Rege, formula oarecum ireverențioasă „Carol Îngăduitorul” într-un editorial din gazeta conservatoare Timpul.
Regina Elisabeta aprecia opera poetică a lui Eminescu, deși dezavua elanul antidinastic al jurnalistului Eminescu. În ce privește poziția acestuia față de Carmen Sylva, poeta-regină a „generației” sale, o anecdotă care a străbătut timpul vrea să arate că nu era la fel de elogioasă.
Una dintre cele mai apropiate persoane de Regină, în acea perioadă, era Mite Kremnitz, cumnata lui Titu Maiorescu. Mite, dupa cum se știe, a fost una dintre pasiunile fulgerătoare ale lui Eminescu, până în ziua de azi nefiind clar dacă poetul i-a dedicat ei sau marii lui iubiri, Veronica Micle, tulburătorul poem Atât de fragedă…. Cert este că traducerea făcută de Mite acestei poezii a impresionat-o atât de mult pe Regina Elisabeta, alias Carmen Sylva, încât a decis să-l cunoască pe cel care preamărea atât de frumos femeia.
Se povestește că, în timpul audienței, Regina i-a dat o poezie de-a ei s-o citeasca și să-și dea părerea.
Poetul a citit-o cu atenție, a recitit-o, apoi cu „originala lui sinceritate”, cum scria Delavrancea într-un articol, i-a spus: – Majestate! În forma actuală cred că ar fi mai bine să nu fie publicată… Obișnuită cu lingușirile, Carmen Sylva a fost izbită de îndrăzneala acestui boem care venea în audiență cu o redingotă de împrumut. Supărată, Regina a făcut uz de autoritatea regală și i-ar fi spus lui Eminescu: – Uiți că vorbești cu Regina României? – Da, dar nu cu regina poeziei!”…

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuCarmen Sylva – O artistă pe tron, un monument de sensibilitate” din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Idila „fiicei adoptive”, Elena Văcărescu, cu Principele Ferdinand

Lipsa de urmași cuplului regal al României a făcut ca Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol, să devină următorul succesor la tronul României. În octombrie 1880, Leopold renunță la tronul țării în favoarea lui Wilhelm, fiul său cel mai mare. Acesta, la rândul său, în 1888 renunță la tronul României în favoarea fratelui său mai tânăr, Ferdinand, care va deveni Principe de România, moștenitor al tronului și mai apoi Rege al României în ziua de 10 octombrie 1914, la moartea unchiului său, Carol I, domnind până la moartea sa, survenită la 27 iulie 1927. Soția lui Carol, Elisabeta a încercat să-l influențeze pe prinț ca să se căsătorească cu Elena Văcărescu. Conform Constituției române, însă, nu avea voie să ia de soție o româncă. Pentru a clarifica incidentul, Elena a fost exilată pentru doi ani, până când Ferdinand a luat-o de soție pe Maria de Edinburgh, prințesă cu rădăcini adânci în trei dinastii – prusacă, rusă și britanică.
În 1889, Principele Ferdinand se stabilise în România. Avea să o cunoască pe Elena Văcărescu, o tânără scriitoare ce făcea parte dintr-o vestită familie de boieri și care era doamna de onoare a Reginei Elisabeta. Ferdinand și Elena Văcărescu s-au logodit în 1891, având, inițial, și acordul Regelui Carol I. Parlamentul a înfierat, însă, această logodnă. Carol I a revenit asupra deciziei și a dizolvat relația dintre cei doi, acela fiind momentul în care între Rege și Regină a izbucnit un conflict personal. În urma situației tensionate, Regina Elisabeta a plecat într-un soi de exil la Veneția, apoi lângă Neuwied.
În septembrie 1894, avea să se întoarcă la București, având parte de o primire festivă, iar în noiembrie, Regele și Regina aveau să își sărbătorească nunta de argint.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuCarmen Sylva – O artistă pe tron, un monument de sensibilitate” din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply