|

Misterele din jurul moștenitorilor Tronului României & 30 FOTO inedite

Statutul Casei Regale, așa cum a fost stabilit de Carol I
Potrivit Constituției din 1923 (Articolul 77) și vechiului statut al Casei Regale de dinainte de 1947, Legea Salică funcționa astfel – fără niciun echivoc – în Regatul României: „Puterile constituționale ale Regelui sunt creditare în linie coborâtoare directă și legitimă a Maiestății Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor”. De asemenea, căsătoria unui membru / unei membre al Familiei Regale cu o româncă / un român atrăgea excluderea de la succesiune, conform „înţelegerii dintre Principele Carol I şi Țară” (Statutul Casei Regale, publicat şi în Monitorul Oficial cu caracter de lege). Titlurile princiare nu se dobândesc prin căsătorie, așa cum nu se primesc nici măcar prin înrudirea de sânge. ASR Nicolae, fiul Regelui Ferdinand și fratele Regelui Carol al II-lea a fost chiar exclus din Casa de România pentru o căsătorie cu o româncă (Ioana Dumitrescu-Doletti). Însuși Carol al II-lea trecuse prin această procedură (autoasumată) după căsătoria morganatică, repede anulată apoi, cu Zizi Lambrino.
Episoadele Carol – Zizi Lambrino, Carol – Elena Magda Lupescu și Nicolae – Ioana Dumitrescu-Doletti, în totală contradicție cu deznodământul poveștii Ferdinand – Elena Văcărescu, au născut, pe lângă marile scandaluri politice din epocă, și calea unor controversate precedente, cu repercusiuni inclusiv asupra situației actuale a Moștenitorilor Tronului Române. Practic, conform vechiului Statut al Casei Regale (înlocuit, printr-un „artificiu istoric”, de Regele Mihai I, în 2007, cu o nouă versiune, deloc canonică), așa cum a fost stabilit el de Carol I, în acord cu principiile Legii Salice și Statutul Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, și al Constituției Regatului României din 1923, în momentul de față nu ar mai exista nici măcar un succesor legitim la Tron, câtă vreme Principesa Margareta, Custodele Coroanei, este descendent legitim dar unul de sex feminine(!), Paul Lambrino este nepotul lui Carol al II-lea provenit dintr-o mezalianță („căsătorie morganatică” anulată și care nu a produs efecte dinastice!), în vreme ce singurii doi nepoți de sex masculin ai lui Mihai I, Nicolae Medforth-Mills și Michael Kreuger – oricum excluși, din diferite motive, din actuala linie de succesiune – provin din căsătorii ale fiicelor fostului Rege cu persoane din afara Caselor Regale.

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuMisterele din jurul moștenitorilor Tronului României” din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Constituția din 1923 și Principiile Legii Salice
Succesiunea la tronul unui stat monarhic se face după două legi: după legea salică sau după legea primogeniturii cognatice cu preferință masculină.
Legea salică este o lege a francilor și datează din secolul al VI-lea. Principiile acestei legi au fost introduse în constituțiile României de dinainte de 1952, aceste principii fiind respectate în general în estul creștin-ortodox.
Conform principiului legii salice din ultima Constituție democratică în vigoare în perioada în care România era monarhie (Constituția din anul 1923), aveau drept de succesiune la tron doar descendenții de sex masculin pe linie masculină. În această Constituție exista un articol, 78, conform căruia, dacă toți reprezentanții de sex masculin ai Casei Princiare de Hohenzollern ar dispărea sau ar refuza să preia tronul, tronul ar deveni vacant.
În acest caz, ultimul rege ar avea obligația de a numi succesor un prinț străin dintr-o dinastie suverană princiară sau regală vest-europeană. Cum Regele Mihai a avut doar fiice, după părăsirea tronului de către acesta, tronul ar fi putut fi ocupat de Karl Friedrich, Prințul Moștenitor al Casei Princiare de Hohenzollern. În 2009, acesta a afirmat că nu este interesat de succesiunea la Tronul României.
Liderii monarhiști români i-au cerut Regelui Mihai, în 1997, să desemneze un succesor cognatic (succesor înrudit natural) la tronul României, propunându-l pe Nicholas Medforth-Mills. Regele Mihai nu a fost de acord cu propunerea și a luptat pentru renunțarea la legea salică. În lipsa unor moştenitori pe linie masculină ai regelui, succesorul la tron era numit cel mai vârstnic dintre fraţi ori unul dintre fiii acestuia.
La sfârșitul anului 2007, Regele Mihai promulgă Noul Statut al Casei Regale, în care erau menționate noile reguli de succesiune. Astfel, „Coroana României trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie”. Această regulă se regăsește și la monarhiile din Spania, Monaco sau Thailanda.
În 2007, Casa Regală a României adoptă, așadar, legea primogeniturii cognatice cu preferință masculină. Prin această lege, Regele Mihai a desemnat-o succesoare pe prima sa născută, Principesa Margareta.
În 2016, Regele Mihai a anunțat că se retrage oficial și și-a numit fiica cea mare Custode al Coroanei.

Charles, Regele ipotetic al României
„Demersul atacurilor fără precedent la adresa regalităţii, realizate de preşedintele Băsescu în 2011, încep să fie devoalate prin dezvăluiri uluitoare despre unul dintre scenariile elaborate în laboratoarele establishment-ului marilor puteri cu privire la România şi Bulgaria. O posibilă revenire la monarhie a celor două ţări este luată ca variantă de lucru pentru viitor.
Prinţul Moştenitor al Regatului Unit, care se pregăteşte să renunţe la tron în favoarea fiului său, William, ar putea deveni viitorul Rege Carol al III-lea al României.
În 2006, Prinţul de Wales era invitat să devină şeful unui stat pe care l-a îndrăgit: România, scria un istoric britanic. În ultimele șase luni, surse diplomatice au declarat pentru Ziua de Cluj că scenariul principelui străin este unul – printre multe altele – care continuă să fie discutat în mediile europene. În acelaşi timp, Casa Regală din România, înrudită cu cea din Regatul Unit, este atacată din toate poziţiile de preşedintele Băsescu, iar Prinţul Charles face pe Travel Channel cel mai mare serviciu României: îşi descoperă descendenţa comună cu Vlad Ţepeş şi vorbeşte despre Transilvania, unde are câteva proprietăţi, ca despre o comoară unică în Europa. Associated Press merge mai departe când vorbeşte despre legăturile Prinţului de Wales cu fostul domnitor român: Charles devine < >.
Ideea unui principe străin în România apare pentru întâia oară în 2006 şi este redată de un reputat istoric. Conform surselor diplomatice ale Ziua de Cluj, posibilitatea este discutată şi acum în mediile europene înalte. Tom Gallagher, reputatul istoric şi publicist britanic, unul dintre specialiştii cu greutate în istoria României, nota într-un editorial din România Liberă, pe 30 iunie 2006, că a fost adresată o invitaţie Prinţului Charles de a < > pe care l-a îndrăgit, adică al României. Contextul era mai larg, în editorialul intitulat Acarul Păun european, însă iată fraza completă: < >. (Articolul mai poate fi găsit doar în formă tipărită, în arhiva electronică a României Libere nemaiexistând, cu toate că apar editorialele aceluiaşi autor din ediţiile din 29 iunie şi din 2 iulie 2006. Cel din 30 iunie 2006 nu mai este de găsit niciunde, cu niciun motor de căutare !)

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu BoerescuMisterele din jurul moștenitorilor Tronului României” din colecția „Regală”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply