|

5 ROMANI care au stralucit la PARIS: Ionescu, Cioran, Eliade, Brancusi, Enescu & 33 FOTO inedite

„Ai noștri tineri la Paris învață…”

Încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, tinerii români plecau la studii în școlile și prestigioasele universități din Paris, reușind să uimească apoi elitele din „Orașul Luminilor”.
E drept, seduși de viața mondenă de aici, nu toți reușeau asemenea performanțe…
Tradiția plecării la studii la Paris a continuat și în prima parte a secolului XX și o nouă pleiadă de personaje uimitoare cu rădăcini valahe, moldave și transilvane au luat cu asalt Capitala Franței.
Între ei, titanul teatrului absurd – Eugen Ionescu (a cărui mamă era ea însăși franțuzoaică), filosoful Silogismelor amărăciunii – Emil Cioran (cel care a copilărit la Coasta Bocii, ajungând apoi să fie considerat cel mai mare stilist al limbii franceze moderne), marele istoric al religiilor Mircea Eliade (care a revenit anual de la Chicago, pentru vacanțe, la Parisul atât de iubit din tinerețe), sculptorul de geniu al Păsării Măiestre – Constantin Brâncuși (care, sărac fiind, nu a plecat, de fapt, la studii și nici măcar nu a avut bani să-și plătească un bilet de tren dar care și-a surclasat condiția umilă și al cărui atelier se află acum, reconstruit, în fața Muzeului Beaubourg) și muzicianul fabulos George Enescu (compozitorul operei Oedip și cel mai mare violonist al timpului său)…

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu
Cei cinci români care au strălucit la Paris: Ionescu, Cioran, Eliade, Brâncuși, Enescu” din colecția „Români și românce care au schimbat lumea”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Eugen Ionescu, pe jumătate „Eugène Ionesco” sau „tinicheaua românității” asumată genial
Eugen Ionescu (26 noiembrie 1909, Slatina – 28 martie 1994, Paris), cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze, a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obișnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorința de a crea o legătură între nașterea lui și moartea marelui său precursor Ion Luca Caragiale.
Tatăl său, Eugen Ionescu, român, era avocat, iar mama, Marie-Thérèse (născută Ipcar) avea cetățenie franceză. La vârsta de patru ani își însoțește familia în Franța, unde va rămâne până în 1924. În copilărie, Eugen Ionescu și sora sa au simțit pe pielea lor drama destrămării căminului: mama a pierdut custodia copiilor, iar tatăl i-a readus pe amândoi copiii în România. În noua lor familie, cei mici au fost supuși unor abuzuri fizice și verbale, iar această traumă a marcat profund destinul artistic al scriitorului.
Teatrul cel mai de seamă al Franței, La Comédie Française, prezintă în 1966, pentru prima dată, o piesă de Ionescu, Setea și Foamea și apoi piesa Regele moare… După Război și-a păstrat numele, însă l-a francizat. S-a despărțit astfel de tatăl său, al cărui nume era identic și pe care îl detesta.
Controversatul Emil Cioran afirma că românii au o „vocație a ratării” și ar trebui să fie mândri de asta, pentru că a eșua sistematic nu-i chiar lucru ușor, cere o întreagă tradiție, o lungă ucenicie.
Lui Eugen Ionescu i-a lipsit, însă, întotdeauna această „vocație”. Într-o scrisoare către Cioran din 28 aprilie 1954, Ionescu spunea „sunt genial pentru că sunt român”…

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu
Cei cinci români care au strălucit la Paris: Ionescu, Cioran, Eliade, Brâncuși, Enescu” din colecția „Români și românce care au schimbat lumea”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Constantin Brâncuși și scandalul falic al Prințesei X
Constantin Brâncuși (19 februarie 1876, Hobița, Gorj – 16 martie 1957, Paris) a fost un artist cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, Brancusi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii franceze.
O fenomenală „dragoste la prima vedere” a fost între Maria Tănase și Constantin Brâncuşi. Ea avea 25 de ani, el vreo 62. Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache (cum era alintat sculptorul de apropiaţi). Brâncuşi nu a regretat nimic, considerând că dragostea pentru Maria „a durat exact cât trebuia”!
În 1920, sculptorul român face un salt teribil, din zona tradiţionalului, în cea a şocantului, cu lucrarea Prinţesa X, un portret al unei persoane imaginare care ia o formă falică. Expoziţia declanşează un adevărat scandal. Poliţia intervine şi-l obligă să scoată lucrarea din galerie…

Multe alte povești inedite în cartea lui Dan-Silviu Boerescu
Cei cinci români care au strălucit la Paris: Ionescu, Cioran, Eliade, Brâncuși, Enescu” din colecția „Români și românce care au schimbat lumea”, editată de Integral & powered by Libertatea, disponibilă în rețeaua InMedio și la standurile de difuzare a presei la prețul promoțional de 14,99 lei. Mai multe cărți din colecție disponibile pe www.eintegral.ro.

Citeste si:

Tags: , , , , , , ,

Leave a Reply