|

TUSLAMA, placinta dobrogeana și alte BUCATE reinterpretate de KERA CALITA de la JARISTEA

KERA CALITA de la Locanta Jaristea ne pofteste la o calatorie culinara prin Dobrogea si cuhniile ei de poveste:

Dobrogea este noua și vechea Românie culinară, totodată! Între epoca lui Mircea cel Bătrân, stăpân până la Marea Neagră, și cea a lui Carol I, care a alipit acest tărâm fabulos după Războiul cel Sfânt 1877, pe aici s-au perindat imperii, popoare și culturi gastronomic, deloc asemănătoare, dar care au adus belșug de mâncăruri noi, care s-au păstrat pe mesele oamenilor de aici. (…)
Despre plăcinta dobrogeană este vorba aici în primul și în primul rând! Datând din vremurile ancestrale ale transhumanței, această plăcintă are drept umplutură brânza de oaie, de obicei cea abia scoasă dintr-o saramură meșteșugită, iar foile de aluat sunt întinse cu îndemânare, până ce devin subțiri ca hârtia pentru papiroase. Prima oară se fac foile de plăcintă din următorul amestec: făină, apă, ulei, oţet şi sare. Aluatul, trebuie să fie moale, dar nu foarte moale și se lasă deoparte în jur de o oră, se împarte în câteva boțuri şi se întind din ele foi subţiri cu sucitorul. Umplutura se ferchezuiește astfel: se bat ouă şi se amestecă cu brânza (cu o furculiţă) adăugându-se sare după gust. Fiecare foaie se unge cu ulei de floare şi pe jumătate din fiecare se pune câte o lingură de umplutură din loc în loc. Se acoperă cu cealaltă jumătate şi se strânge cu mâna, încreţindu-se foaia. De altfel, acestui deliciu mocănesc i se mai spune, cu multă îndreptățire, și „plăcintă creață”! Într-o tavă unsă cu ulei se pun foile umplute una lângă alta şi se dau la cuptor la foc mediu timp de câteva minute. Între timp, iaurtul gras se amestecă cu patru-cinci ouă bătute bine, iar când foile sunt rumenite, se toarnă amestecul peste plăcintă. Se mai dă la cuptor preț de jumătate de ceas, la foc mic spre mijlociu, şi, apoi, poate fi înfulecată,…”
Tot aici gasiti RETETELE:
-cherdele – plăcinte cu brânză, ceapă şi mărar
-piperchi tărgăsite, pregătite din ardei cu brânză, un fel de tocană deloc pretențioasă dar nemaipomenit de gustoasă
- tocana dobrogeană
-spre slava muezinului și a altor distinși efendi, se poate pregăti, cu vinete mai cu seamă, felul care „l-a înnebunit pe imam” – imam baialdî
-cu sau fără fes și șalvari, merită să încerci și altă parte înnebunitoare din moştenirea gastronomică otomană a Dobrogei, o mâncare arhaică diferită de ciorba de burtă, deşi proporțiile sunt destul de asemănătoare; reţeta originală de tuslama a suferit câteva modificări după ce a intrat în bucătăria românească, smântana sau hreanul fiind adaosuri native, în condiţiile în care iaurtul era folosit pentru a da gustul final acestui preparat
-baclavale
-halva
-cafea turcească

Cititi mai multe retete din Dobrogea AICI: http://keracalita-jaristea.ro/

Mai multe REȚETE de la KERA CALIȚA în cartea BUCĂTĂRIA BALKANIEI disponibilă AICI

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply