|

Traditii culinare: ce se mananca de SFANTUL ILIE – retete romanesti

Rețete de suflet – Cele mai gustoase bucate gătite în mânăstirile românești
Reţete vechi româneşti reinventate
Mai multe REȚETE de la KERA CALIȚA în cartea BUCĂTĂRIA BALKANIEI disponibilă AICI
Pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă sărbătorește suirea la cer a Sfântului și Marelui Prooroc Ilie Tesviteanul. Potrivit tradițiilor, de Sfântul Ilie se manâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune. Sfântul Ilie este considerat și patronul prisăcarilor: în această zi, la sate, îngrijitorii de albine adunau mierea, muncă cunoscută sub denumirea de „retezatul stupilor”, dopă cum ne povestește și Kera Calița de la Locanta Jariștea.

Spre deosebire de alte sărbători ale românilor, masa festivă de Sfântul Ilie este una fără bucate din carne; ziua sfântă este însemnată cu dezlegare la ulei şi vin. La sate, în gospodării sunt invitaţi prieteni şi rude să deguste faguri de miere şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage bunăstarea în casele prisăcarilor şi le apără stupii de hoţi și stricăciune.

În satele din zona Moldovei, de Sfântul Ilie se mănâncă: castraveţi cu miere de albine, pentru a avea sănătate tot anul; grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru sporul în munca lor; și mere de vară sfințite.
Pe 20 iulie ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru rodul și bogăția anului următor și tot acum se culege busuiocul care se pune mănunchi la uscat sub streşini, în cămări sau poduri ori este dus la biserică, pentru binecuvântare şi aşezat la icoane.
OFERTĂ SPECIALĂ!

Pachet cărți Bucătărescu I numai 70 lei – 7 titluri!

1. Matache Măcelaru ‒ Rețete cu dichis de altădată;

2. Reţete vechi româneşti reinventate;

3. Retete vegetariene cu „gust” de carne;

4. Retete la gratar „altfel”;

5. Retete exotice cu peste si fructe de mare „pe gustul românilor”;

6. Rețete de Paște reinterpretate;

7. Alfabetul mâncării sănătoase

Sfântul Ilie dă dezlegare la fierberea și coacerea porumbului și după tradiție nu se mănâncă până nu se dă de pomană.
Mărul dulce este cea mai prețuită fructă în această zi slăvită. La bucătărie, gospodinele îl taie cubulețe, îl pun în salata de țelină și morcovi sau în supa de ciuperci cu nuci noi, în ciulamaua de conopidă, în găluștele și chifteluțele de post, în tocana de cartofi cu ulei, în untul de dovlecei și, bineînțeles, în plăcinta cu mere.
Gătitul nu se termină până nu se plămădește un chec boieresc mai pricopsit plin de morcovi și mere. Rețeta are taină și începe cu o seară înainte când se pun stafidele la înmuiat în sucul de portocală. Abia a doua zi se cerne făina și se amestecă cu praful de copt și bicarbonatul stins în puțin oțet. Se bate bine zahărul cu uleiul și se adaugă făina, scorțișoara, stafidele, morcovul ras mărunt, mărul, coniacul și coaja de portocală. Amestecăm totul cu putere, cu ajutorul unei linguri de lemn, apoi ungem tava și așternem o hârtie de copt. Turnăm aluatul în tavă și îl punem la cuptor la foc potrivit 50 de minute sau până când trece proba scobitorii. Îl lăsăm 15 minute să se răcorească în tavă și după aceea se scoate și se feliază.
Mai multe detalii și povești similare AICI!
Mai multe REȚETE de la KERA CALIȚA în cartea BUCĂTĂRIA BALKANIEI disponibilă AICI

OFERTĂ SPECIALĂ!

Pachet cărți Bucătărescu I numai 70 lei – 7 titluri!

Pachet cărți Bucătărescu II numai 70 lei – 7 titluri!

Mai multe REȚETE de la KERA CALIȚA în cartea BUCĂTĂRIA BALKANIEI disponibilă AICI
Pachet cărți Bucătărescu II numai 70 lei – 7 titluri!

1. Cel mai trăznit manual de gătit pentru copii;

2. Confesiunile unui bucătar fericit;

3. Terapia culinară cu bere;

4. Marea carte a murăturilor;

5. Cartea de bucate de Post;

6. Rețete de suflet – Cele mai gustoase bucate gătite în mânăstirile românești;

7. Pomana porcului și alte secrete ale bucătăriei de Crăciun

Citeste si:

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply