|

MĂRȚIȘOARE de demult, petreceri de azi! Galerie FOTO cu splendorile interbelice reînviate!

1 Martie la Cabaretul culinar al Jariștei, ispitind deslănțuirea Primăverii ca-n vremurile bune de altădată
Natura se trezește din nou la viață la îngemănarea anotimpurilor, iar sufletul se înviorează iarăși o dată cu reapariția șnurului de mătase roșie împletită cu ațică albă, prins de un bănuț găurit de argint și agățat de găitanul bundiței unei fetișcane îndrăgostite. Asta se petrece neabătut, de secoli, în ziua de 1 Martie, astfel că mărțișorul, mărțărușul, mărțigușul sau mărțicul nu-i nimeni altul decât chipul din vechime al reînnoirii primăvaratice.
Firicelul alb semnifică voința bărbatului de a urni din nou Pământul încremenit în gerul iernii, iar cel roșu, împletit cu acesta, este iubirea ce se revarsă din sufletul femeii și dă rod semințelor primăverii. Astfel, căldura se întrepătrunde cu frigul, iar peste toate domnește cu har iubirea, născând o însoțire fertilă.
De Mărțișor, vechiul se pierde în amintire, iar obiceiurile și datinile vechi revin la viață întru celebrarea Naturii care dă și ea semne de renaștere, o dată cu germinarea semințelior puse în brazdă și înflorirea primilor pomi în livezi.
Șnurul magic nu-i un simplu obiect-bijuterie sau o podoabă purtată de fandoseală. Talisman neprețuit împotriva tuturor relelor, mărțicul se prinde în piept sau – înnodat cu grijă ca pavăză împotriva oricărui deochi sau semn malefic – la încheietura mâinii, acolo unde sângele pulsează năvalnic, înainte de răsăritul Soarelui, în zorii zilei. Se spune că femeia care poartă mărțișorul mai multe zile la rând între 1 și 9 martie va avea noroc pururea peste an. În unele locuri, se poartă fie toată luna martie, fie până la Florii, fie până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, fie până când se aude cucul cântând întâia oară.
În timp, însă, când moda apuseană a început să pătrundă pe bulevardele Bucureștilor, de șnurul fermecat au început să fie atârnate mici figurine cu rol de amulete hazlii. Din metal prețios sau doar sclipicios, din fildeș sau coral, cu pietre prețioase sau cioburi de sticlă colorată imitând mai cu seamă rubinul sau topazul, se făceau mărțișoare pentru toate buzunarele. Pe lângă magazinele tradiționale de bijuterii, se mai iveau – spun cronicarii epocii interbelice – și standuri stradale pitorești, unul dintre acestea fiind surprins în 1940, pe Bulevardul Magheru, de către faimosul fotograf neamț Willy Pragher. Pe o inimă mare de carton învelită în catifea, vânzătorul ambulant agățase zeci de figurine nostime.
Vitrinele erau și ele încărcate cu mici giuvaiere, evocând de-a valma flori, trifoiași cu patru foi, potcoave norocoase, coșari, pisici sau elefănței, figurine simpatice pe care fetele le puteau purta la gât, la încheietura mâinii sau prinse în piept. Mai rar, mărtișoarele de demult se purtau de către domnișoricile cochete și prinse de cercei sau dirext de lobul urechii, sub forma unor podoabe mai mult sau mai puțin efemere.
Într-un articol pentru Realitatea ilustrată în 1937, scriitorul Victor Eftimiu întregea lista cu iconițe cu Maica Domnului sau Sfântul Nicolae, porumbei albi cu o ramură verde în cioc, ancore, ciuperci roșii cu picățele albe sau viceversa, buburuze, purceluși trandafirii, biciclete, locomotive, aeroplane, papagali, copilași, căței, pești exotici și fluturi.
Dar mult înainte, prin 1893, negustorul Radivon încerca să-și atragă clienții la prăvălia sa de marchetărie și colonial cu o reclama-catren publicată pe spezele sale în presa vremii: „C-așa e obiceiul, de la bătrâni strămoși/ Să dai un mărțișor la toți ce au ochi frumoși,/ Să fie însă luate numai la Radivon/ C-acolo sunt frumoase, de gust și de bon ton”.
Cu mărțișoarele purtate la vedere, femeile se atârnau nonșalant de brațele vrednicilor lor soți și plecau, spre seară, să petreacă în localurile gătite în straie de sărbătoare. Cum din vremurile vechi a fost lăsat ca de 1 Martie să nu se muncească, ci să se prăznuiască, mesele restauratorilor de bună credință trebuiau să fie bogate precum recoltele anului. Simbolic, firul roșu împletit cu alb se lega de scaunele mosafirilor sau se atârna de codițele fructelor păstrate peste iarnă și aduse pe tipsii la sfârșitul mesei, obicei păstrat și la Jariștea an de an!

De la ciorbă de burtă și schembea la tuslama: https://www.comentator.ro/fusion/946-ciorba-de-burta-tuslama-schembea-si-varianta-pentru-mofturosi-sentimentul-romanesc-al-fiintei-culinare-ep-5-galerie-foto

Borșul rămâne o licoare magică: https://www.comentator.ro/fusion/907-13-retete-de-bors-din-gastronomia-veche-sentimentul-romanesc-al-fiintei-culinare-ep-4-galerie-foto

Budincile de altădată: https://www.comentator.ro/fusion/924-7-feluri-de-budinca-retete-vechi-si-galerie-foto

Poporul român – un mare iubitor de brânză: https://www.comentator.ro/fusion/921-un-popor-mare-iubitor-de-branza-sentimentul-romanesc-al-fiintei-culinare-ep-5-galerie-foto

Toate rețetele mari de clătite: https://www.comentator.ro/fusion/890-totul-despre-clatite-mica-enciclopedie-dulce-sarata-insotita-de-galerie-foto

Povestea și rețetele cârnaților inventați în fugă de haiduci: https://www.comentator.ro/fusion/808-povestea-si-reteta-carnatilor-de-plescoi

Mititeii de poveste – rețetele vechi autentice și alte detalii istorice savuroase: https://www.comentator.ro/fusion/883-adevarata-poveste-a-mititeilor-si-retetele-de-mici-de-odinioara-galerie-foto

Sarmalele alea bune, ca-n Sanda Marin: https://www.comentator.ro/fusion/852-sarmale-reteta-sanda-marin-galerie-foto
Deliciul suprem de Crăciun la români: https://www.comentator.ro/fusion/846-galerie-foto-si-reteta-purcel-de-lapte-cu-umplutura-la-cuptor
Ocaziile festive merită rețete speciale: https://www.comentator.ro/fusion/837-tort-de-ciocolata-cu-crema-de-coniac
Nu cunosc nimic mai bun de Crăciun decât o pastă de jumări meseriașă, servită cu ceapă roșie pe o felie de pâine neagră:https://www.comentator.ro/fusion/827-pasta-de-jumari-deliciul-absolut-de-craciun-reteta-galerie-foto
Nu cunosc nimic mai bun de Crăciun decât o pastă de jumări meseriașă, servită cu ceapă roșie pe o felie de pâine neagră:https://www.comentator.ro/fusion/827-pasta-de-jumari-deliciul-absolut-de-craciun-reteta-galerie-foto

Ritual barbar dar bucate incredibil de gustoase: https://www.comentator.ro/fusion/815-pomana-porcului-inaintea-craciunului-sentimentul-romanesc-al-fiintei-culinare-ep-3-galerie-foto-de-pofta
Povestea și rețeta cârnaților de Pleșcoi, cei mai populari din România: https://www.comentator.ro/fusion/808-povestea-si-reteta-carnatilor-de-plescoi
Când hrana ajunge Rugăciune, la mânăstiri se fac cozonaci cu Har, după rețeta Maicii Sofronia: https://www.comentator.ro/fusion/801-reteta-de-cozonac-a-maicii-sofronia-de-la-agapia-galerie-foto
Adevăratul cozonac de altădată: https://www.comentator.ro/fusion/788-reteta-unica-de-la-pastorel-cozonacul-cu-50-de-oua
De la „Taci și-nghite” și bulz răsturnat la mămăligă cu ciocolată! https://comentator.ro/fusion/776-mamaliga-exploziva-sentimentul-romanesc-al-fiintei-culinare-ep-2-retete-si-galerie-foto
…să ne bucurăm de viață ca pe vremuri: https://www.comentator.ro/fusion/624-sambata-dulce-cu-clatite-ana-lugojana
Draga Olteanu mi-a explicat cândva ce fel de brânză trebuie folosită pentru cea mai bună rețetă de plăcintă: https://www.comentator.ro/fusion/654-balada-culinara-pentru-draga-olteanu

Citeste si:

Tags: , , , , , , ,

Leave a Reply